Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Republica Kazahstan sunt adânc înrădăcinate în istorie, o istorie cu multe pagini comune, pe care le-au scris cetățenii ambelor țări. Chiar dacă unele evenimente, la distanță de timp, sunt analizate din alte puncte de vedere, ele rămân valabile, deoarece se identifică cu soarta oamenilor, cei care creează punți între popoare și împreună cu autoritățile statelor contribuie la menținerea unor relații armonioase. Cei aproximativ 20.000 de moldoveni care trăiesc în Kazahstan, ocupă un loc deosebit în paleta grupurilor etnice din această țară, în care locuiesc reprezentanți ai peste 130 de naționalități, și iau parte activ la viața publică și culturală.
Grație activității asociațiilor cultural-obștești „Dacia” și ,,Bucovina”, a Centrului Cultural Moldovenesc „Struguraș”, dar și a condițiilor optime de conviețuire între naționalități, oferite de statul kazah, conaționalii noștri reușesc să-și mențină identitatea lingvistică și culturală, să păstreze tradițiile și obiceiurile moștenite din străbuni. Evenimentele culturale organizate cu regularitate contribuie la îmbunătățirea relațiilor interetnice și la întărirea prieteniei între popoare. Or, cooperarea bilaterală între Republica Moldova și Republica Kazahstan este amplificată datorită cadrului juridic bilateral stabilit pe parcursul a 30 de ani de relații diplomatice. Astfel, în ultimul timp se constată un nivel înalt al cooperării, inclusiv în dezvoltarea unui dialog politic constructiv, întărirea cooperării comerciale și economice și a legăturilor culturale și umanitare. Important este că în actualele condiții de securitate, Republica Moldova și Kazahstan se sprijină reciproc pe platformele internaționale. Deși, până în prezent au fost efectuate doar două vizite oficiale la nivel de șefi de state, prima fiind efectuată acum 20 de ani de președintele Republicii Kazahstan, Hursultan Nazarbaev, la Chișinău, președinții celor două țări au avut întrevederi frecvente în marja unor foruri internaționale. O ultimă asemenea întâlnire a avut loc în cadrul Adunării Generale a ONU din luna septembrie anului trecut a președintelui Kasâm Jomart Tokayev cu președintele Maia Sandu. Aceasta întrevedere a dat un impuls dialogului politic, argumentat și prin organizarea imediată a Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică în Kazahstan. Cei doi lideri au discutat și despre intensificarea cooperării pe dimensiunea comercial-economică, inclusiv despre atragerea investițiilor kazahe în Republica Moldova. În context, se cere menționat faptul că în Moldova sunt înregistrate peste 30 de întreprinderi cu prezența capitalului kazah, în valoare de 100 milioane lei. Una dintre cele mai cunoscute entități economice este compania kazahă Rompetrol, cu o activitate prodigioasă și care aduce o contribuție fezabilă la dezvoltarea economiei moldovenești, fiind unul dintre principalii furnizori de produse petroliere ale țării și al treilea cel mai mare contribuabil. Pe de altă parte, în Kazahstan, în special, în regiunea Almaty și Zhetysu, din 2012 funcționează cu succes cea mai mare întreprindere de procesare a industriei lactatelor din Republica Moldova „JLC”. De asemenea, Kazahstanul va participa la modernizarea căilor ferate din Republica Moldova. Compania kazahă Temirzhol Zhondeu, care a câștigat o licitație pentru reconstrucția tronsonului de cale ferată Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești, și-a început activitatea. Mai multe aspecte ale cooperării economice au fost discutate la Astana, în cadrul reuniunii Comisiei interguvernamentale, la care au participat responsabili de mai multe sectoare, fiind organizat și un Forum de Afaceri. Pentru a extinde relațiile comerciale, economice și de investiții, este important să fie o apropiere, o comunicare directă între reprezentanții sectorului privat. De asemenea, se va pune accent pe dezvoltarea cooperării interregionale.
Republica Kazahstan mai este și un exemplu de modernizare a statului. După evenimentele de la începutul anului 2022, când a început o reformă cuprinzătoare a sistemului politic „Noul Kazahstan”, care prevede transformări democratice ulterioare și modernizare politică, demonstrează că principiile statului de drept și respectarea drepturilor omului pot fi garantate. În acest context, explicațiile și argumentele, atât ale autorităților, cât și ale experților, cum că pot fi limitate competențele Președintelui cu extinderea simultană cele ale Parlamentului, crearea unei noi instituții a Curții Constituționale, introducerea unui sistem de alegeri mixt cu majoritate proporțională, simplificarea procedurii de înregistrare a partidelor, consolidarea independenței organelor electorale locale, sunt convingătoare. La fel, merită atenție și ale prevederi din proiectul de democratizare și modernizare a societății kazahe, cum ar fi asigurarea independenței și transparenței justiției, creșterea rolului instituțiilor societății civile și al mass-media. Toate acestea formează un nou design instituțional al structurii statului cu echilibru între ramurile puterii.
Nu mai puțin important sunt proiectele propuse de președintele Republicii Kazahstan Kassym-Jomart Tokayev, care în mesajul său către popor a anunțat un alt pachet de reforme, inclusiv introducerea unui singur mandat de 7 ani al președintelui fără drept de realegere, care creează o bază sistemică pentru prevenirea monopolizării puterii.
Toate aceste reforme și realizări au contribuit la prestanța Kazahstanului pe arena internațională. Un exemplu convingător este faptul că a devenit primul stat din Asia Centrală care a semnat un acord de cooperare bilaterală cu UE, În decembrie 2015, Uniunea Europeană și Republica Kazahstan au semnat Acordul de parteneriat și cooperare consolidată, care a intrat în vigoare la 1 martie 2020, după ce a fost ratificat de toate statele membre ale UE și de Parlamentul European. Datorită acestui Acord este promovată și întărită cooperarea dintre UE și statele sale membre cu Kazahstan în domenii cheie precum facilitarea comerțului și a investițiilor, justiția și afacerile interne, cooperarea economică și financiară, energie și transport, mediu și schimbări climatice, ocuparea forței de muncă și politica socială, cultura , muncă de cercetare. Astfel, s-a dezvoltat un parteneriat comercial și economic strâns între Uniunea Europeană și Republica Kazahstan. De altfel, UE este primul partener comercial al Kazahstanului, reprezentând 40% din comerțul exterior al țării.
De asemenea, se dezvoltă foarte intens și relațiile dintre Kazahstan și NATO, în baza Acordului bilateral de securitate intrat în vigoare în octombrie 2005. Acest Acord se implementează concomitent cu Planul individual de Acțiuni de parteneriat în formatul NATO+Kazahstan. Astfel, Kazahstanul joacă un rol important în arhitectura securității regionale și internaționale.
Toate acestea apropie și mai mult Republica Kazahstan de Republica Moldova, țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană și partener al NATO în proiecte civile.
Anatol CACIUC