Două țări, o singură euroregiune și același interes. Aceasta i-a unit pe producătorii agricoli din Moldova și Ucraina în cadrul unui proiect de schimb de bune practici în domeniul agricol organizat de Asociația Obștească „Cutezătorul” din raionul Telenești, Republica Moldova, în parteneriat cu organizația nonguvernamentală „Euroregiunea „Nistru” din orașul Vinița, Ucraina.

În cadrul programului cu o durată de patru zile, cei 30 de participanți, antreprenori locali și angajați din domeniu, au avut posibilitatea de a afla istoriile de succes ale colegilor din regiunea Vinița. Participanții au aflat cum pot identifica modalități de colaborare reciproc avantajoasă în domeniul agricol, stabili contracte de import-export între asociațiile care le reprezintă, precum și să intensifice relațiile moldo-ucrainene în domeniul agricol. „Mă bucură faptul că, de la bun început, încă până la aprobarea acestui proiect, el a fost îndreptat spre două țări, două regiuni, și sunt bucuros că rezultatul acestui proiect este nu atât utilajul, nici chiar faptul că voi toți sunteți astăzi aici, dar faptul că avem acest cluster agricol și faptul că putem rezolva de comun acord acele probleme pe care le avem”, le spune participanților Andrei Gishko, prim-vicepreședinte al Administrației regionale de Stat din Vinița. Vizita participanților la Institutul de Furaje și Agricultură a avut loc pe 28 august, fapt pentru care Andrei Gishko felicită reprezentanții din Moldova cu ocazia Zilei Independenței care a fost sărbătorită în țara noastră cu o zi mai înainte. În Ucraina, independența s-a sărbătorit pe 24 august, iar Andrei Petrovici consideră că atât moldovenii, cât și ucrainenii merg în aceeași direcție, se confruntă cu aceleași probleme și trebuie să le rezolve de comun acord. Doar că „astăzi și clima în țările noastre s-a schimbat, s-au schimbat condițiile economice de realizare a afacerilor pe ambele părți ale frontierei. În fața business-ului agricol apar noi riscuri, noi probleme”, spune acesta. „Dacă încă acum câțiva ani, noi aveam o piață mare de desfacere, fapt despre care trebuie să vorbim deschis – livezile noastre, producția pe care o avem era îndreptată spre piața Federației Ruse, atunci în ultimii ani atât țara noastră, cât și a voastră, a pierdut această piață de realizare. Haideți să vorbim sincer și despre faptul că piața Uniunii Europene este una deja bine formată și nu e atât de ușor să ajungi acolo. Totuși, dacă ne vom uni forțele, suntem gata astăzi să concurăm pe piața Asiei de Est, astăzi analizăm ieșirea pe piețele Indiei, Chinei, iar în unele direcții avem și succese”, mai spune Andrei Petrovici. Cifrele vorbesc de la sine: în structura exportului regiunii Vinița, oricât de paradoxal ar fi, astăzi pe primul loc este India, pe locul doi – Polonia, pe trei – China, țările UE ajung pe pozițiile cinci, șase, iar Federația Rusă a ajuns pe locul 13 la volumul de export. „De aceea, dacă este să analizăm direcțiile spre care trebuie să mergem în comun, iar eu vorbesc despre acțiuni comune pentru că acele volume care vor să le vadă pe piața lor, spre exemplu India și China, sunt volume foarte mari. Fără acțiuni conjugate, nici noi, nici voi, nu suntem gata să livrăm aceste cantități”, a concluzionat Andrei Petrovici, fapt cu care participanții nu pot decât să fie de acord.

Un exemplu de succes în domeniul de afaceri în agricultură participanții îl descoperă la plantațiile de pomușoare din satul Snitkov (raionul Murovany Kurilovtsy). Despre aceasta vorbește cel puțin faptul că delegația agricultorilor din Moldova este cea de-a 69-a în decurs de 3 ani. „Cei care au venit la noi, ne întrebau cum ne-a reușit afacerea. Vă explic, condițiile care le-a creat conducerea locală. Nu am fugit după impozite mari. Am stabilit 3% din prețul pământului, nu 10%, nu 12%. De ce?! Business-ul are interes să câștige! Venitul nostru nu este că avem impozitul pentru pământ. La noi lucrează 400 de persoane, 400 de persoane au salariu”, spune primarul localității, Victor Olishevskii. Potrivit lui, cei 400 de angajați vin din 11 localități din tot raionul și încă din șase localități dintr-un raion vecin, iar 40% sunt pensionari. „Această afacere a oferit posibilitatea tinerilor să rămână să muncească aici”, mai spune primarul. „Am avut așa o propunere: Candidează la funcția de primar. Zic: „De ce-mi trebuie mie aceasta?!”. „Dacă nu tu, atunci cine?!”. Acum imaginați-vă, pentru mine au votat 96,6% dintre localnici. Aici nu vorbim de încredere. E o speranță. Dacă m-ar fi votat și eu n-aș fi făcut nimic, de ce m-ar mai fi votat”, mai spune cu satisfacție primarul din Snitkov. „Nu eu am schimbat satul! Business-ul a făcut aceasta! Noi am creat condiții. E foarte important să schimbăm mentalitatea”, a concluzionat acesta.

Vizita de studiu a fost posibilă grație proiectului „Rețeaua transfrontalieră pentru Agricultură Inovativă”, finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Parteneriatului Estic de Cooperare Teritorială. Per general, programul vizitei a inclus un spectru larg de vizite de documentare la asociațiile, întreprinderile și instituțiile care au cuprins întregul segment, începând de la creșterea materialului săditor și a culturilor noi, de care se ocupă Secția experimentală de pomicultură a Institutului Agricol Podolsk din satul Medvezhye Ushko (r-nul Vinița) sau prezentarea echipamentului tehnologic a Centrului de Inovare în agricultură din cadrul Institutului de Furaje și Agricultură din cadrul Academiei Naționale de Științe Agrare din Ucraina. Participanții au vizitat și producătorii de echipamente de procesare pentru industria alimentară, precum și cazane pe gaz și electrice ale fabricii „Barskii mashzavod” sau Compania Bratzlav din orașul Bratzlav (r-nul Nemirov), specializată în producerea tehnicii agricole pentru ferme, pentru livezi, proiectarea și construcția fermelor modern automatizate, prelucrarea metalelor. O vizită la SRL «Dekoplant» din orașul Vinița, specializată în creșterea răsadului de flori, fructe de pădure și legume; livada întrepinderii individuale „Gurievskaia” din satul Strointzi (r-nul Tivrovskii), specializată în legumicultură și fabricarea sucului natural; sau livada de mere și prune din satul Popivtzi (r-nul Bar) care deține un frigider și o secție de ambalare a merelor. O parte din vizite au inclus SRL «Fruktona» din orașul Vinița, specializată în sortarea, congelarea și păstrarea pomușoarelor și fructelor, precum și fabricarea sacilor; întreprinderea individuală de fabricare a berii craft din orașul Bar. Nu în ultimul rând, participanții au vizitat societatea cu răspundere limitată «Коzак», specializată în ambalarea producției din orașul Vinița. Unul dintre rezultatele imediate ale schimbului de bune practici a fost semnarea Acordului de parteneriat și membru al Agroclusterului Internațional „Dniester” a Companiei Bratzlav din orașul cu același nume.

După cele patru zile intense, pe drumul spre casă, Veaceslav Pîslaruc, șef interimar al Direcției agricultură, alimentație și privatizare a raionului Ocnița, își împărtășește impresiile pentru „Moldova în Progres”. Raionul Ocnița este unul apropiat de regiunea Vinița din Ucraina, astfel că specialistul se dovedește a fi destul de familiarizat atât cu situația actuală, cât și cu cea care a fost în regiune în trecut. Potrivit lui, acum 15-20 de ani, în regiunea Vinița nu erau livezi, iar acum a rămas frapat. „Sunt plantații mari de livezi și vreau să spun că sunt plantații îngrijite, cu roade bogate”. Totuși, ca și în Republica Moldova, în Ucraina, producătorii agricoli atât de fructe, cât și de cereale, culturi tehnice, au unele probleme. Mai ales, piața de desfacere și prețul produselor. „Consider că fermierii moldoveni și cei ucraineni ar trebui să se unească, să facă asociații ale producătorilor de fructe, producătorilor de culturi tehnice, de cartofi, de grăunțoase și boboase. Consider că ei ar ocupa un loc important pe piață și ar dicta prețurile”, spune Veaceslav Pîslaruc pentru „Moldova în Progres”. O altă problemă, potrivit lui, este la producerea culturilor agricole, unde ar trebui înterprinse unele măsuri la nivel guvernamental pentru a promova tehnologia „No-till” și „Mini till”. „Mai ales „No-till”, deoarece știm că la tehnologia „No-till”, sinecostul este mult mai ieftin decât la tehnologia aratului cu plugul”. „Aceste două, guvernele ambelor țări trebuie să lucreze împreună ca să unească producătorii agricoli, ca mai multe terenuri să fie prelucrate după tehnologia „No-till” și să asocieze producătorii agricoli în grupuri mari. La noi se face lucrul acesta. Se subvenționează producătorii mari, uniți din 3-5 întreprinderi mai mici, și la subvenționare se oferă un anumit procent (10-15%). Partea ucraineană nu are subvenționare la plantarea livezilor. Față de noi, ei sunt puțin mai în urmă în privința aceasta”, spune specialistul din Ocnița. Veaceslav Pîslaruc mai spune că, „dacă Ucraina are o industrie dezvoltată, că am văzut în unele orașe întreprinderi care au câte 350-600 de lucrători, care lucrează zilnic și produc diferite utilaje pentru fermele zootehnice, cazane de încălzire cu peleți, cu lemne, cazane pe gaz, ar fi de dorit ca totuși agricultura să fie promovată mai mult”. „Republica Moldova nu are industrie așa dezvoltată ca Ucraina. Baza este agricultura și ea trebuie susținută de către stat și dezvoltată”, concluzionează specialistul.

Tot în autobuzul ce se deplasează înapoi spre casă, Ecaterina Fiodoraș din raionul Glodeni, una dintre participantele programului, spune că „Moldova are viitor!”, iar aici nu e niciun fel de conotație politică. Pur și simplu nu are timp pentru politică. Cooperativa agricolă de producere “La Fontan” pe care o conduce Ecaterina, prelucrează o mie de hectare de pământ. O ajută și feciorul cel mare. Cel mic încă mai face studii. „Și, interesul meu este copiii să lucreze acasă și să dezvoltăm sectorul agrar. Deoarece pământul este bogăția Moldovei”, se arată încrezătoare femeia. „Am avut mare interes în vizita care am făcut-o la Vinița, fiindcă, în perspectivă, noi cultivăm cereale, culturi tehnice, legume și avem o mică fermă. Vrem să dezvoltăm ferma și am avut mare interes față de utilajele pentru renovarea fermelor. Am găsit răspuns la întrebarea mea care mă frământă. Sper să colaborăm cu prietenii din Vinița și să renovăm ferma unde ne aflăm, pentru că este una veche”, mai spune Ecaterina despre scopul ei în această vizită de documentare. Georgeta Glavan, o altă participantă din raionul Glodeni, care activează de mai mult de 30 de ani în domeniul agricol, concluzionează că tinerii încadrați în sistemul agrar care au participat la această vizită o fac să creadă că agricultura se bazează pe niște persoane care văd viitorul, adică le pasă de Republica Moldova, de faptul că suntem o țară agrară. „În comparație cu țara vecină Ucraina, unde am fost în vizită, suntem departe de ei. Deoarece, îndeosebi, la ei mai mult este dezvoltată industria, este o țară industrială.
Am văzut lucruri frumoase care sper că vor fi de mare folos, îndeosebi pentru tânăra generație, această experiență din țara vecină ar trebui să fie un pas înainte”, mai spune Georgeta. Ion Midrigan din raionul Sângerei este un tânăr de 20 de ani care se ocupă de producerea mierii. Este un băiat care are viziune, iar activitatea pe care o are este una de perspectivă. Totuși, ținem să menționăm că Ion nu prea vede viitor în Republica Moldova și spune că vrea să plece din țară. Redacția „Moldova în Progres” a rămas surprinsă de acest fapt, pentru că el, prin activitatea sa, ajută la dezvoltarea economiei Republicii Moldova și este un exemplu. Nu putem să nu-l întrebăm: „Ion, de ce, la o vârstă atât de tânără, în loc să continui parcursul tău de dezvoltare, tu vrei să pleci? Ce se întâmplă?!” „Plec, în primul rând, pentru a mă dezvolta personal și a-mi dezvolta capacitățile. Plec la universitate, în România. Am decis să plec din motiv că simt nevoia să merg înainte, simt nevoia să mă dezvolt mult mai multilateral decât aici, în țară la noi și cred și sper că în România, toate ideile mele care preconizez să le implementez acolo pe parcursul anilor de studenție vor da roade mult mai frumoase decât aici, în Republica Moldova. Fiind o țară europeană, o țară cu perspectivă, o țară care merge în continuă dezvoltare”, răspunde tânărul.

Acest fapt ne face să-i cerem un sfat pentru guvernare. „Ca să nu mai plece tinerii din țară, vă zic atât: „Susțineți-i!” Nu din punct de vedere financiar, dar din punct de vedere al acordării șanselor de manifestare, de demonstrare a capacitățile lor”.