Graham PAUL Ambasadorul Extraordinar și Plenotențiar al Republicii Franceze în Republica Moldova – RELANSARE SPECTACULOASĂ A RELAȚIILOR MOLDO-FRANCEZE 

Pe parcursul a 6 luni de mandat la președinția rotativă a UE, Franța a gestionat mai multe situații de criză, inclusiv cea cauzată de războiul din Ucraina. Pentru Republica Moldova această președinție este importantă că pe parcursul ei a obținut statutul de țară candidată pentru aderare la UE. Unele aspecte sunt comentate de Ambasadorul  Graham PAUL.

Domnule ambasador, Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene s-a încheiat. Materializarea celor 3 idei forte și mobilizatoaru pentru această perioadă de 6 luni ale mandatului deținut de Franța în cadrul UE cum a fost influențată de începerea războiului din Ucraina? Într-adevăr, Franța, preluând președinția Consiliului Uniunii Europene în ianuarie, a stabilit trei idei forte și mobilizatoare. Prima este de a construi o Europă mai puternică și mai suverană, de a-i permite să-și afirme locul pe scena internațională și să-și stăpânească destinul. A doua idee este de a favoriza apariția unui nou model european de creștere, armonizând dezvoltarea economică și ambiția climatică. A treia idee consta în a pune accentul pe dimensiunea umană și valorile umaniste ale Europei. Invadarea Ucrainei de către Rusia este un eveniment major, care a bulversat programul de lucru prestabilit, însă acest război nejustificat și nejustificabil a întărit, în același timp, prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene. Ea a confirmat, astfel, necesitatea pentru Europa de a adopta o adevărată politică de securitate și apărare. Un pas important a fost făcut în această direcție cu adoptarea „busolei strategice”, o adevărată carte albă care prezintă viziunea strategică a UE. Ea a confirmat necesitatea pentru Europa de a reduce dependența energetică de Rusia și în acest sens au fost luate orientări importante la Summit-ul de la Versailles, care a avut loc în luna martie. Și în sfârșit, ea a confirmat importanța valorilor umaniste care stau la baza Uniunii Europene. Și anume pentru a-și apăra aceste valori, Uniunea Europeană și statele sale membre s-au mobilizat masiv în favoarea refugiaților ucraineni și pentru a sprijini Ucraina, și țările afectate de război precum Republica Moldova.

Reforma Uniunii Europene, inclusiv prin modificarea tratatelor, readusă în discuție de președintele Emmanuel Macron la Conferința privind viitorul Europei, ce impact va avea asupra procesului de integrare europeană a Republicii Moldova? Uniunea Europeană este, dacă îmi permiteți această expresie, un „animal politic ciudat”. Nu este nici un stat federal, nici o confederație, ci un mod de organizare unic și în evoluție, care progresează în deosebi în urma crizelor. Situația actuală nu face excepție de la această regulă. Este necesar ca UE să tragă concluzii din consecințele războiului din Ucraina, pentru a se consolida, a fi mai eficientă, mai democratică și a răspunde noilor provocări. Pentru a atinge aceste obiective, fără îndoială va fi necesar de modificat tratate. Este în interesul Republicii Moldova să adere la o Uniune Europeană care funcționează, al cărei proces decizional îi permite să avanseze și care dispune de mijloace ce i-ar permite să fie un adevărat actor pe scena internațională în serviciul păcii, securității, stabilității și a drepturilor omului.

Vizitele președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Paris, și cea președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, la Chișinău, precum și cea Ministrului pentru Europa și Afaceri Externe al Republicii Franceze, Jean-Yves Le Drian, dincolo de mesajele de sprijin și solidaritate pentru Republica Moldova în contextul situației din regiune, ce plus valoare aduc relațiilor bilaterale dintre țările noastre? Cele trei vizite la Paris ale președintelui Maia Sandu, si două vizite în șase luni ale domnului Le Drian la Chișinău și vizita președintelui Macron la Chișinău din 15 iunie, prima a unui șef de stat francez în ultimii 24 de ani, sunt semnul unei relansări spectaculoase a relație noastre bilaterale și a unei intensificări puternice a dialogului politic dintre cele două țări ale noastre. Acestea au permis accelerarea deciziilor și acordurilor privind activitățile in Republica Moldova ale Agenției Franceze de Dezvoltare, semnarea convenției fiscale, aflate la etapa de  negocieri de mai mulți ani, sau identificarea, la cel mai înalt nivel, a diverse proiecte prioritare pentru cooperarea noastră bilaterală în multe domenii.

Mandatul Dumneavoastră de ambasador al Republicii Franceze la Chișinău a început în plină criză pandemică și continuă în situație regională complicată. Acest fapt ce impact asupra realizăriii celor propuse pe agenda bilaterală moldo-franceză?

Este adevărat că într-o situație de criză sanitară sau de criză regională, realizarea proiectelor bilaterale poate deveni un pic mai complicată. De exemplu, legăturile aeriene devin mai rare, schimburile devin mai puțin regulate între partenerii francezi și moldoveni. Acest lucru impune de asemenea reexaminarea anumitor priorități. Totodată poate fi și un aspect pozitiv, permițând identificarea de noi oportunități de cooperare. De exemplu, Franța a furnizat recent 17 generatoare pentru echiparea spitalelor și consolidarea rezilienței sistemului de sănătate moldovenesc. Această operațiune nu a fost prevăzută în programarea noastră inițială, dar ni s-a părut importantă în contextul războiului din Ucraina și al riscurilor care afectează furnizarea cu energie electrică. Fără a renunța la prioritățile identificate în comun, acestea trebuie reorganizate și trebuie să ne focalizăm pe cele mai pertinente, dat fiind contextul actual. Toate acestea se fac în cadrul unui dialog bazat pe încredere și deschis cu interlocutorii noștri moldoveni.

Republica Moldova fructifică oportunitățile oferite de statutul de țară membră a Uniunii Internaționale a Francofoniei, dar și de relațiile armonioase cu Republica Franceză, stabilite acum 30 de ani ?

Francofonia este, într-adevăr, o dimensiune foarte importantă a relației noastre de prietenie. Acest lucru îi conferă un caracter cu totul special. Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei și, în această calitate, beneficiază de diverse programe de cooperare în domeniul cultural, a educației și universitar.

Aș dori să profit de această ocazie pentru a saluta rolul major pe care îl are Alianța Franceză, care sărbătorește anul acesta a treizecea aniversare, în promovarea Francofoniei în Moldova prin filialele sale și prin numeroasele sale activități.

La nivel bilateral, cooperarea noastră lingvistică se reflectă în special în sprijinul acordat rețelei de instituții de învățământ bilingve în școli, precum și filierelor francofone universitare. În Republica Moldova este posibil să studiezi discipline precum dreptul sau medicina în limba franceză și să te pregătești pentru a intra în viața profesională datorită centrului de angajabilitate francofonă deschis la Universitatea Tehnică din Moldova cu sprijinul Agenției Universitare a Francofoniei.

Profit de această ocazie pentru a saluta munca remarcabilă a profesorilor de limbă franceză și rezultatele impresionante ale tinerilor elevi moldoveni care au obținut primele locuri la ultimele Olimpiade Internaționale de Limbă Franceză.

Cum apreciați cooperarea comercial-economică dintre țările noastre?

Chiar dacă  în prezent 220 de companii cu capital francez au activități în Republica Moldova și au creat câteva mii de locuri de muncă, schimburile noastre economice și comerciale nu sunt la nivelul ambițiilor noastre respective. Trebuie să facem mai bine și să dezvoltăm această cooperare. Potențialul există. Măsurile luate de autoritățile moldovenești pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și, la nivel bilateral, convenția fiscală semnată la 15 iunie, ar trebui să contribuie la întărirea prezenței companiilor franceze în Republica Moldova, precum și la intensificarea schimburilor comerciale dintre țările noastre. Știu că piața moldovenească trezește interes în Franța și sper că proiecte concrete vor vedea lumina zilei în curând. Pentru aceasta trebuie să lucrăm împreună.