Almat AIDARBEKOV, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Kazahstan în Republica Moldova
Diaspora, „Pod de Aur” dintre Moldova și Kazahstan
Pe parcursul a 30 de ani de când au fost stabilite relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Kazahstan a fost dezvoltat un dialog politic constructiv și întărită cooperarea comercial-economică, precum și legăturile culturale și umanitare.
Domnule ambasador, cum ați caracteriza cooperarea bilaterală kazaho-moldavă în cei 30 de ani de când au fost stabilite relațiile diplomatice între țările noastre? În ce domenii s-au obținut cele mai bune rezultate? Relațiile diplomatice între țările noastre au fost stabilite la 16 septembrie 1992, deci, acum 30 de ani, dar prietenia între popoarele noastre are rădăcini istorice adânci. Aș dori să remarc cu satisfacție nivelul înalt al relațiilor bilaterale la care am ajuns în această perioadă de timp, inclusiv în dezvoltarea unui dialog politic constructiv, întărirea cooperării comerciale și economice și a legăturilor culturale și umanitare. Țările noastre sunt deschise în intenția de a dezvolta relațiile în diverse domenii și de a se sprijini reciproc pe platformele internaționale. Liderii țărilor noastre se întâlnesc în mod regulat. În marja Adunării Generale a ONU din luna septembrie, a avut loc prima întâlnire a președintelui Kasâm Jomart Tokayev cu președintele Maia Sandu. Comisia interguvernamentală pentru cooperare economică kazaho-moldavă funcționează cu succes. Deja au avut loc cinci ședințe ale comisiei menționate, următoara ședință fiind planificată să aibă loc în Kazahstan.
Ce investiții kazahe sunt în Republica Moldova? În Republica Moldova sunt înregistrate peste 30 de întreprinderi cu prezența capitalului kazah, în valoare de 100 milioane lei. Totodată, aș dori să remarc faptul că compania kazaha Rompetrol activează deja aici și aduce o contribuție fezabilă la dezvoltarea economiei moldovenești, fiind unul dintre principalii furnizori de produse petroliere ale țării și al treilea cel mai mare contribuabil. În Kazahstan, în special, în regiunea Almaty și Zhetysu, din 2012, cea mai mare întreprindere de procesare a industriei lactatelor din Moldova „JLC” funcționează cu succes. Mai mult, Kazahstanul este pregătit să participe la modernizarea căilor ferate din Moldova. Compania kazahă Temirzhol Zhondeu a câștigat o licitație în 2021 pentru reconstrucția tronsonului de cale ferată Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești. Anul acesta a avut loc o prezentare a acestui proiect și această companie și-a început activitatea.
Domnule ambasador, în cei 30 de ani de relații diplomatice au fost semnate peste 30 de acorduri bilaterale. În ce domenii sunt necesare acorduri pentru a intensifica cooperarea dintre țările noastre? Într-adevăr, cadrul legal dintre Republica Kazahstan și Republica Moldova este format din 31 de tratate internaționale, dintre care 20 sunt semnate la nivel interstatal și interguvernamental. Acestea acoperă sferele cooperării politice, comerciale, economice, culturale și umanitare. În același timp, se continuă lucrările de completare a cadrului legal. În cadrul reuniunii Comisiei interguvernamentale de la Astana, intenționăm să organizăm un Forum de Afaceri cu participarea cercurilor noastre de afaceri. Pentru a extinde relațiile comerciale, economice și de investiții, este important să fie apropiere, o comunicare directă între reprezentanții sectorului privat. În acest context, trebuie să elaborăm semnarea unui acord privind protecția reciprocă a investițiilor. De asemenea, cred că este necesară dezvoltarea cooperării interregionale și a interacțiunii între parlamentarii noștri. Există „grupuri de prietenie” în parlamentele Republicii Moldova și a Republicii Kazahstan. În continuarea dialogului la cel mai înalt nivel, o delegație a Guvernului Republicii Moldova a efectuat o vizită la Astana, unde a desfășurat negocieri pe probleme de cooperare bilaterală politică, comercială, economică, energetică, culturală și umanitară.
În urma evenimentelor din acest an în Kazahstan a început o reformă a sistemului politic. Ce presupune aceasta? În cei 30 de ani de independență, țările noastre au parcurs un drum lung în consolidarea statului și suveranității. După binecunoscutele evenimente din ianuarie anul curent, în țara noastră se desfășoară o reformă cuprinzătoare a sistemului politic „Noul Kazahstan”, care prevede transformări democratice ulterioare și modernizare politică, unde statul de drept și respectarea drepturilor omului vor fi garantat. Trăsăturile reformelor politice sunt: limitarea competențelor Președintelui cu extinderea simultană a competențelor Parlamentului, crearea unei noi instituții a Curții Constituționale, introducerea unui sistem de alegeri mixt cu majoritate proporțională, simplificarea procedurii de înregistrare a partidelor, consolidarea independenței organelor electorale locale. În același timp, se lucrează pentru asigurarea independenței și transparenței justiției, pentru creșterea rolului instituțiilor societății civile și al mass-media. Aceste reforme țin cont de opiniile și propunerile personalităților publice, experților, ONG-urilor. Toate acestea formează un nou design instituțional al structurii statului cu echilibru între ramurile puterii. Reformele aflate în desfășurare sunt o continuare logică a dezvoltării conceptului președintelui Kasâm Jomart Tokayev despre „Statul Ascultător”. Ele asigură dezvoltarea în continuare a statului nostru exclusiv pe principii democratice și pe baza competiției politice. În mesajul său către poporul Kazahstanului din 1 septembrie a acestui an, șeful statului a inițiat un alt pachet de reforme, inclusiv introducerea unui singur mandat de 7 ani al președintelui fără drept de realegere, care creează o bază sistemică pentru prevenirea monopolizării puterii. Liderul Kazahstanului a mai propus organizarea de alegeri prezidențiale anticipate pe 20 noiembrie a acestui an. pentru implementarea cu succes a reformelor cardinale și cuprinzătoare care vizează crearea unui Kazahstan Corect.
Republica Kazahstan a devenit primul stat din Asia Centrală care a semnat un acord de cooperare bilaterală cu UE. De asemenea, cooperează cu NATO. Această cooperare face parte din Strategia de politică externă a Republicii Kazahstan? Uniunea Europeană și Kazahstanul au fost parteneri încă din primele zile ale independenței noastre, în 1991. În decembrie 2015, Uniunea Europeană și Republica Kazahstan au semnat Acordul de parteneriat și cooperare consolidată (APCC). Acest nou acord, care este primul de acest fel semnat de UE cu un partener din Asia Centrală, duce cooperarea dintre UE și Kazahstan la un nou nivel. La 1 martie 2020 a intrat în vigoare APCC, ratificat de toate statele membre ale UE și de Parlamentul European. 
APCC promovează și întărește cooperarea dintre UE și statele sale membre cu Kazahstan în domenii cheie precum facilitarea comerțului și a investițiilor, justiția și afacerile interne, cooperarea economică și financiară, energie și transport, mediu și schimbări climatice, ocuparea forței de muncă și politica socială, cultura , muncă de cercetare. Astfel, s-a dezvoltat un parteneriat comercial și economic strâns între Uniunea Europeană și Republica Kazahstan. UE este primul partener comercial al Kazahstanului, reprezentând 40% din comerțul exterior al țării. Astfel, cifra de afaceri comercială dintre Kazahstan și țările UE pentru 6 luni din 2022 s-a ridicat la 20,1 miliarde de dolari, ceea ce este cu 51,2% mai mare față de aceeași perioadă din 2021. De asemenea, UE este cel mai mare investitor din Kazahstan, reprezentând jumătate din totalul intrărilor de investiții străine directe. După cum ați observat corect, politica externă a Kazahstanului de-a lungul dezvoltării sale suverane se bazează pe conceptul unei abordări multi-vectoriale, adoptat de primul președinte al Republicii Kazahstan N.A. Nazarbayev, al cărui autor este actualul președinte K. Tokayev. Prioritățile noastre în politica externă sunt relațiile reciproc avantajoase cu țările vecine: Rusia, China, țările din Asia Centrală. Turcia, statele UE și Statele Unite ale Americii sunt, de asemenea, partenerii noștri strategici. Relațiile dintre Kazahstan și NATO se dezvoltă foarte intens. În octombrie 2005, a intrat în vigoare Acordul bilateral de securitate semnat în iulie 1996. Acesta are drept scop asigurarea obligațiilor părților de a proteja informațiile schimbate în cadrul programului Parteneriat pentru pace.
Din anumite motive, mai mulți moldoveni locuiesc în Republica Kazahstan. Ce reprezintă în prezent comunitatea moldovenească din țara Dumnevoastră? „Podul de aur” dintre popoarele noastre este diaspora moldovenească, în număr de aproximativ 20.000 de persoane care trăiește în Kazahstan. Moldovenii ocupă un loc demn în paleta grupurilor etnice din Kazahstan și iau parte activ la viața publică și culturală. De exemplu, în 2005, la Karaganda a fost creată societatea culturală moldovenească/română „Dacia”, iar în 2006, la Almaty a fost înființată asociația obștească „Centrul Cultural Moldovenesc „Struguraș”. Ambele centre culturale sunt membre ale Adunării Poporului din Kazahstan, precum și participanți activi la evenimente republicane, regionale și orășenești. Cu regularitatea organizează diverse evenimente culturale pentru păstrarea identității naționale, contribuie la îmbunătățirea relațiilor interetnice și la întărirea prieteniei între popoare. În acest an Zilele Diasporei desfășurate la Chișinău a fost și delegația diasporei moldovenești din Kazahstan, condusă de președintele Societății culturale moldo-române „Dacia” din Karaganda Nicolae Plushkis. Prestația delegației kazahe interpretarea cântecelor kazahe și moldovenești a avut un mare succes și s-a bucurat de o înaltă apreciere în rândul invitaților și participanților la acest Forum.
Excelență, ce impresii aveți despre țara noastră? Ce știați despre Republica Moldova înainte de începerea mandatului? Aceasta este prima mea vizită în Republica Moldova, dar știu că cultura moldovenească este bogată în tradiții exprimate în sărbători, festivaluri de artă, atât moderne, cât și tradiționale. Cunoaștem bine valoroși cântăreți precum Maria Cebotari, Maria Bieșu, Sofia Rotaru, Nadejda Cepraga, ansamblul Noroc, grupul rock Zdob și Zdub etc. Iar valsul din melodrama „ Gingașa și dulcea mea fiară”, scris în 1978 de celebrul compozitor moldovean Eugen Doga, care a sărbătorit anul acesta 85 de ani, a câștigat faima mondială. Ajuns la Chișinău, am simțit o ospitalitate deosebită, toleranță față de străini, precum și micile grupuri etnice care trăiesc în Republica Moldova, care seamănă cu mentalitatea și tradițiile kazahe. Sunt impresionat de abundența de verdeață, multe parcuri și piețe, grădini și câmpuri bine îngrijite, atitudine atentă față de grădinărit.