Domnule Ambasador, Ungaria, care la 1 iulie a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene ce priorități a stabilit pentru această perioadă de șase luni? Programul președinției ungare, asa cum a fost prezentat recent, va fi structurat în jurul a șapte priorități: acceptarea unui nou pact european privind competitivitatea; consolidarea politicii europene de apărare; o politică de extindere coerentă și bazată pe merite; stoparea migrației ilegale; conturarea viitorului politicii de coeziune; o politică agricolă a UE orientată către fermieri; și abordarea provocărilor demografice. La fel, îşi propune să încheie până la finalul anului și dosarul Schengen în favoarea României și Bulgariei, subiect de interes şi pentru cetăţenii Republicii Moldova. Programul preşedinţiei ungare va include o serie de  evenimente care vor avea loc pe parcursul semestrului :1.500 de reuniuni ale grupurilor de lucru ale Consiliului; 37 de reuniuni formale ale Consiliului sunt planificate la Bruxelles și Luxemburg; și 230 de evenimente ale președinției vor fi organizate în Ungaria.. La o serie de evenimente aici în Ungaria, Bruxelles sau Luxembourg vom fi invitaţi să participăm şi noi, deci urmoarele 6 luni misiunea noastră va avea o agenda plină.

Sloganul președinției Ungariei este „Make Europe Great Again” (Să facem Europa măreață din nou). Ce ar presupune aceasta în contextul procesului de extindere, de integrarea a unor noi state, așa cum este și Republica Moldova? Da, Motto-ul Președinției ungare a Consiliului Uniunii Europene va fi  “Make Europe Great Again”  – Să facem Europa măreaţă din nou. Acesta face referință atât la o președinție activă și proactivă, la ideia că statele membre sunt mai puternice împreună decât separat dar şi evidenţiază obiectivul comun de consolidare a rolului uniunii europene în calitate de actor global puternic şi independent. În privința politicii de extindere, aşa cum accentuează oficialii maghiari, în particular, ministrul afacerilor europene Janos Bóka, Ungaria va promova o strategie de extindere bazată pe meritocrație cu obiective specifice pentru statele candidate. Este adevarat că  vor pune un accent special pe regiunea Balcanilor de Vest, cu argumentarea că procesul de integrare europeană a statelor din această zonă a trenat o perioadă lunga de timp. Precizez aici, că partea ungară a manifestat toată deschiderea de a organiza prima conferinţă interguvernamentală privind începerea oficială a negocierilor de aderare la UE a Republicii Moldova pe perioada preşedenţiei maghiare în caz că nu s-ar fi reuşit organizarea acesteia spre finalul preşednţiei belgiene. Dar iată că, pe 25 iunie, data istorică, atît pentru Republica Moldova dar şi Ucraina, au fost realizate conferinţele care au marcat începerea oficială a negocierilor şi în particular  în cadrul cărora au fost adoptate cadrele de negocieri pentru noi şi ucraineni, astfel ca să putem parcurge deja etapele următoare, screeningul bilateral, deschiderea capitolelor de negociere în viitor, armonizarea legislatiei, o serie de reforme importante care sunt sigur că vom schimba spre bine viaţa tuturor cetăţenilor noştri. Referitor la Balcanii de Vest, preşedinţia ungară îşi propune deschiderea unui nou cluster cu Serbia, închiderea majorității capitolelor cu Muntenegru, asigurarea unui progres în parcursul european al Macedoniei de Nord și Albaniei, şi adoptarea, ca şi în cazul Ucrainei şi Republicii Moldova, a cadrului de negocieri cu UE pentru Bosnia şi Hertegovina.

Important de menţionat este că, Guvernul de la Budapesta va sprijini “o abordare graduală sau etapizată” de implicare a țărilor candidate în diferite programe interne ale UE înainte de accederea propriu-zisă. Acest subiect, apropo, a fost discutat şi în cadrul vizitei vicepremierului Cristina Gherasimov la Budapesta din luna mai anul curent. 

Excelență, cum apreciați cooperarea bilaterală moldo-maghiară în acest prim semestru al anului 2024, unul foarte important pentru țara noastră, deoarece este în proces de negociere cu Uniunea Europeană și are nevoie de susținători? În ceea ce priveşte agenda bilaterală, doresc să menţionez că am început în forţă acest an cu vizita prim-ministrului Dorin Recean la Budapesta, după care au urmat vizitele vicepremierului și ministrului afacerilor externe, dl Mihai Popşoi, în februarie , şi vicepremierului dna Cristina Gherasimov în luna mai la invitaţia ministrului afacerilor europene ungar, dl Janos Boka. În paralel, am avansat discuţiile privitor la consolidarea cooperării sectoriale în domeniile agriculturii şi afacerilor interne în cadrul vizitelor la Budapesta a miniştrilor agriculturii și afacerilor interne, respectiv dl Vladimir Bolea şi dl Adrian Efros, dar şi în cadrul vizitei ministrului agriculturii al Ungaiei, dl Istvan Nagy, în luna aprilie la Chișinău. Ne bucurăm că, cu suportul guvernului Ungariei, s-a reuşit readucerea companiei Wizz Air cu zboruri pentru cetăţenii noştri de pe aeroportul Internaţional Chişinău, iar o serie de proieicte pe filierea economică şi investiţională sunt activ discutate la moment. Avem o ofertă din partea Ungariei care se referă la instruirea funcţionarilor publici din Republica Moldova în domenii conexe procesului de negocieri de aderare la UE care va include o serie de activități de instruire, organizate la Chişinău, dar şi vizite de studiu în Ungaria pentru funcționariipublic dion cadrul autorităților publice centrale și locale din Republica Moldova. Pentru implementarea acestei oferte, miniştrii de externe P. Szijjarto şi M Popşoi au semnat un plan de cooperare. În noiembrie, Ungaria va gazdui o noua editie a summitului Comunitatii Politice Europene, deci ne asteptam la o vizita de nivel înalt si eventual continuarea dialogului politic de nivel înalt cu Ungaria.