Domnule Mihai Tonu, care sunt avantajele activității în Zona Economică Liberă Zonele economice libere au fost create pentru a stimula dezvoltarea economică în general a unor regiuni concrete, și în special, pentru a facilita afaceri precum producerea indus- trială a mărfurilor și comerțul orientate mai mult spre export. Pentru economia unui stat, înființarea și dezvoltarea zonelor libere au un scop bine determinat cum ar fi: crearea noilor lo- curi de muncă și valorificarea mai bună a potențialului uman, atragerea capitalului și investițiilor străine, introducerea noi- lor tehnologii, stimularea producției destinate exportului. De aici reies celelalte beneficii, cum ar fi taxe și impozite în bu- getele național și local, etc. Însă pentru agenții economici, rezidenți ai zonelor libere, beneficiile sunt de altă natură, precum sunt limitarea unor restricții la importul și exportul mărfurilor, dar și un șir de facilități fiscale. Acestea duc la reducerea cheltuielilor de producere, logistică şi de tranzacţionare (în special, a trans- portului şi dirijarea stocurilor) din contul lipsei barierelor va- male, tarifare, fiscale ş.a. În ce privește Zona Antreprenoriatului Liber Expo-Bu- siness-Chișinău, aceasta este o zonă liberă puțin mai speci- fică în comparație cu celelalte care sunt în Republica Moldo- va. Aceste particularități specifice au favorizat dezvoltarea de afaceri din domenii mult mai variate, cum ar fi: prelucra- rea metalelor și a lemnului, precum și a producțieii agricole, în special, a strugurilor pentru băuturi alcoolice, producerea ambalajelor utilizate în industria vinicolă și împachetarea fructelor, producerea detergenților, fabricarea plasei din fibră de sticlă, fabricarea articolelor de mobilă, a corpurilor de ilu- minat cu led, și nu în ultimul rând, confecționarea cablajelor pentru automobile. Un rol aparte, cu o pondere deosebită, îl are comerțul extern, și aici mărfurile și produsele cu care se tranzacționează sunt foarte variate, de la automobile și echi- pamente electrice până la medicamente sau chiar cereale.
Din ce domenii sunt companiile, care doresc să se re- orienteze spre piețele din UE, după declanșarea războiului în Ucraina? Dacă afacerile demarate în ultimii ani au fost inițial ori- entate spre exportul pe piețele occidentale, datorită oportuni- tăților care sunt oferite de partenerii europeni și nord-ameri- cani, atunci, rezidenții mai vechi aveau relații comerciale, în cea mai mare măsură, stabilite cu parteneri din spațiul CSI. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, exportul în țările membre ale Parteneriatului Estic a devenit mult mai dificil, din cauza imposibilității de a traversa teritoriul aflat în conflict, dar la aceasta se mai adaugă și factorul politic, destul de important. Dacă să analizăm domeniile de activitate ale companii- lor care nu mai au posibilitatea să tranzacționeze cu companii din spațiul estic, atunci le putem nominaliza pe toate acele care anterior reușeau acest lucru, deoarece din cauza războiu- lui legăturile comerciale au devenit mult mai dificile. Pentru nimeni nu este un secret că în prezent exportul de vinuri și băuturi tari în spațiul CSI este practic blocat în totalitate iar pe teritoriul ZAL Expo-Business-Chișinău sunt două companii vinicole care produceau anterior în cea mai mare măsură pentru aceste piețe. În ceea ce privește producerea detergenților, la fel avem un rezident care anterior exporta stocuri importante în țările fostului bloc sovietic, dar în prezent, după o perioadă foarte dificilă, și-a reorientat producerea inițial spre piața internă, și treptat spre alte piețe, și încet-încet devin accesibile pentru noi. Desigur că putem adăuga la acest capitol și companiile ce se ocupă cu producerea ambalajelor pentru industria ali- mentară, prelucrarea metalelor și a lemnului, confecționarea semifabricatelor din plastic, .
Care ar fi impactul pentru activitatea ZEL Ex- po-Business-Chișinău în acest proces de redirecționare a produselor? Este evident faptul că atunci când rezidenții noștri pierd o piață atât de mare, sunt nevoiți să-și reducă producerea, ci- frele de afaceri scad semnificativ și în consecințe taxele per- cepute de Administrația ZAL se diminuează. Suplimentar, din cauza faptului că rezidenții sunt nevoiți să-și restarteze aface- rile, Administrația Zonei Libere poate să vină cu un suport sub formă de tarife preferențiale la plata pentru locațiunea terenu-lui primit în folosință, pentru o perioadă determinată. Desigur că aceste măsuri au impact asupra bugetului ZAL.
Produsele acestor companii sunt competitive pe pia- ța Uniunii Europene? La sigur că rezidenții noștri au capacitatea de a produ- ce mărfuri calitative care să fie acceptate și căutate de către consumatorii din Uniunea Europeană și nu numai. Însă con- curența pe aceste piețe noi este foarte mare, după cum bine cunoaștem, și produsele moldovenești trebuie să corespundă cerințelor la toate capitolele, începând cu ambalaj, adică as- pect, calitate și, desigur, preț competitiv. Plus la acestea, cel puțin pentru început, volumele sunt destul de mici, iar varie- tatea solicitată este mare, acest lucru implică cheltuieli supli- mentare ce țin de logistică și transport, dar și în procesul de producere. La acest capitol avem producători care se descur- că mai bine, dar și dintre acei care cu greu fac față cerințelor.
Cu ce produse sunt prezente in UE companiile am- plasate in ZEL Expo-Business-Chișinău? La momentul de față cei mai mari exportatori în UE din ZEL Expo-Business-Chișinău sunt producătorii de plasă de fibră de sticlă, chiar dacă în ultima perioadă se confruntă cu o concurență dură din partea producătorilor chinezi, totuși producătorii noștri reușesc să exporte datorită competitivită- ții, dar și a faptului că reușesc să ofere produse inovative de calitate înaltă. Desigur vinurile și băuturile tari produse sau comer- cializate prin zona liberă, în prezent încă destul de modest, dar cu mult potențial, reușesc să cucerească noi piețe, pre- cum cea europeană, cea asiatică, în special chineză, și desi- gur piața nord-americană. O pondere aparte o au ambalajele pentru industria vini- colă și alimentară, produse în zona liberă Chișinău, care sunt exportate în peste 60 de țări ale lumii. Corpurile de iluminat pe tehnologia LED sunt exportate în unele țări din UE, dar nici semifabricatele din domeniul automotive nu sunt de ne- glijat. Alți doi rezidenți ai ZEL produc și exportă detergenți destinați atât pentru industrie, cât și pentru consumatorul casnic din Uniunea Europeană.
Ce produse rămân pentru a fi comercializate pe pia- ța autohtonă? Cu toate acestea, în ultima perioadă, se atestă o capa- citate sporită de achiziție și a cumpărătorului din Republi- ca Moldova. Chiar dacă condițiile de activitate și facilitățile existente în zona economică liberă favorizează mai mult pro- ducerea și comerțul orientat spre export, o parte din bunurile procesate aici ajung și pe piața internă, cum ar fi: materialele de construcție și aici mă refer la plasa din fibră de sticlă și alte produse derivate, sistemele de iluminat cu led, ambalaje pentru industria alimentară, detergenți, articole de mobilă și altele.