În ultimii doi ani Republica Moldova a înregistrat o intensificare la capitolul comerț internațional cu făină de grâu. Astfel, în 2023 din țară au fost exportate 24 676 t făină la un preț mediu de 5,27 lei/kg, adică o creștere de 2,2 ori comparativ 2022. Ce era de așteptat- prețul în 2023 era mai mic cu 18,3% comparativ cu 2022 (6,45 lei/kg). Cauzele care au determinat creșterea cantitativă a exporturilor de făină în 2023 au fost legate mărirea capacităților de producere de către unii exportatori, dar și de interdicția din martie până iunie 2022 de a exporta grâu și făină, din care cauză excedentul exportabil în acea perioadă nu a fost valorificat. Lunar R. Moldova exportă în mediu 1500- 2500 tone de făină de grâu. Prețurile pentru anul 2023 privite pe luni aparte atestă o scădere nu doar în comparație cu 2022, dar și comparativ cu 2021- perioda de până la război și inflație. Spre exemplu, prețul mediu de comercializare din decembrie 2023 de 4,74 lei/kg este cu 16,7% mai mic decât prețul din decembrie 2021 (5,69 lei/kg). Acest fenomen de diminuare a prețurilor se atestă nu doar în R. Moldova, dar la nivel global- indicele FAO a prețurilor mondiale la alimente din decembrie 2023 era de 118,5 p.p., pe când în decembrie 2021 cu 0,6 p.p. mai mare (119,1 p.p.). Cel mai mare exportator de făină cu ponderea de 33% în 2023 – 8 263 tone din totalul de 24 676 tone rămâne compania Oleineac SRL, din Drochia, s. Mindic. Compania este urmată de Holdingul Grando Invest (Translogistic-13 SRL, Tanleo SRL) cu capacitățil de producere aflate în Transnistria. Ponderea Grupului de companii a constituit 23% în 2023, sau un volum exportat de 5 653 tone. O altă companie cu cantități mari este Macinatorul SRL, amplasat în s. Gaidar (UTA Gagauzia). Țara de bază în care se exportă făina din R. Moldova este România, cu o pondere de 78,5% sau 19 368 tone în 2023. Exporturile în această țară sunt operate de așa companii precum Oleineac SRL, Grando Invest, Macinatorul SRL, Ghenven-Service SRL, Bomi-Agro SRL, Ceresol-Prim SRL, etc. Pe lista de destinații pentru făina din R. Moldova mai apar unele țări din Africa – Congo, Tanzania, Kenya, Rwanda, Sudan. Aceste exporturi sunt operate de Holdingul Grando Invest, prin intermediul transportului maritim din PIL Giurgiulești. Israel- destanția nr. 3 pentru exporturile de făină din Moldova sunt operate preponderant de Ghenven-Service SRL (Măgdăcești).
Importurile de făină în Republica Moldova
Cum deja a fost menționat, în ultimii doi ani Republica Moldova a înregistrat o intensificare la capitolul comerț internațional cu făină de grâu, și acest fenomen vizează atât exporturile, cât și importurile. Ba mai mult, istoric- importurile de făină de grâu permanent au depășit exporturile. Spre exemplu, proporția pentru 2023 era de 1,28 -31 479 t de făină importată contra 24 676 t făină exportată. În anul 2021 discrepanța era și mai mare- importurile depășeau de 10,4 ori exporturile –22 813 t contra 2 185 t. Este strigent faptul că și prețul mediu la import de făină în 2023 (6,56 lei/kg) depășește cu 25 % prețul de export (5,27 lei/kg). Situația dată se observă pe ani continu. Cel mai mare importator de făină este compania Galexim Grup SRL , care înglobează 36 % din valoarea importurilor din 2023. Compania este specializată în comercializarea produselor alimentare. Urmează Rarars-Met SRL, Vitalcomus SRL (brand Bunetto), Piglets Processing SRL , 47TH Parallel SRL (Nr 1), Forward International SRL, etc. Importatorii făină în Moldova în mare parte sunt companii specializate pe comerț cu produse alimentare către consumatorii finali. Asta sugerează că preferințele cumpărătorilor din Moldova se îndreaptă către făina importată, în special cea din regiunea Vinnitsa din Ucraina, care are calități superioare de coacere. De asemenea, se observă că făina importată vine în ambalaje mici de 1, 2 sau 25 de kilograme, în timp ce exporturile din Moldova în mare parte sunt în vrac sau în saci mai mari de 50 de kilograme, pentru necesități industriale. Investițiile în mori moderne și tehnologii de ambalare ar crește eficiența proceselor și ar face posibilă producția de făină în ambalaje variate și convenabile pentru consumatorii finali. Ambalaje mai mici, precum cele de 1-2 kg, ar încuraja cumpărătorii să opteze pentru făina locală. Toate aceste aspecte indică faptul că morile din Moldova ar trebui să fie modernizate și dotate cu utilaj de fasonare, astfel încât consumatorii din Moldova să poată cumpăra făină locală în cantități potrivite pentru consumul individual. Pentru a reduce dependența de importuri de făină mai scumpă, mai ales că este un produs pe care Republica Moldova îl poate fabrica în mod autonom, pe lângă investiții semnificative în modernizarea capacităților de ambalare este nevoie de promovat un branding puternic pentru făina autohtonă. Crearea unei identități puternice pentru făina produsă local ar spori încrederea consumatorilor. Un branding bine gândit ar evidenția calitatea, originile locale și beneficiile consumului de făină autohtonă.