Vasile GAJIU Directorul SRL CRIST –VALG
O AFACERE ÎN CARE SE FAC INVESTIȚII
ȘI ESTE GESTIONATĂ PROFESIONIST, DĂ REZULTATE BUNE

,,Agricultura este un domeniu în care rezultatele depind de mai mulți factori, inclusiv de cei agrometeorologici, care nu pot fi controlați”. Or, dacă o afacere în acest domeniu este gestionată profesionist și se fac investiții, rezultatele pot fi cele așteptate, chiar și într-un an secetos. Or, pe lângă acestea mai trebuie să fie și dorința de face schimbări spre bine în țara noastră”, este de părere directorul SRL CRIST –VALG, Vasile GAGIU, cel care activează în acest domeniu mai bine de 25 de ani.

Domnule Vasile GAJIU, dat fiind faptul că rezultatele în agricultură depind de mai mulți factori, inclusiv de cei agrometeorologici, care nu pot fi ,,controlați”, acesta mai rămâne domeniul principal al activității Dumneavoastră multilaterale? Agricultură mereu s-a confruntat cu probleme din cauza factorilor agrometeorologici, în special în ultimii ani. Astfel, nu am mizat doar pe agricultură, dar am extins aria de activitate. Pentru a menține echipa, ne-am orientat spre exportul de cereale, îngrăsăminte minerale, dar și construcție. Oricum,  agricultura este foarte importantă. În acest domeniu de activitate m-am lansat acum mai bine de 25 de ani și vom continua, deoarece avem nevoie de produse alimentare. În această perioadă am cunoscut urcușuri și coborâșuri, așa cum se întâmplă în orice domeniu. Au fost ani roditori, în care am obținut roade mai bogate, alteori, din cauza condițiilor meteorologice roada a fost compromisă. Or, niciodată nu i-a apărut ideea de a renunța la ceea ce am fondat cu dragoste și pasiune. Sper să avem parte de condiții climaterice favorabile pentru agricultură și rezultatele vor fi cele scontate.

Republica Moldova este considerată o țară agrară, cu toate acestea, piața autohtonă este inundată de produse agricole de import. Din ce cauză se întâmplă acest fenomen și cum poate fi depășit? De ce producătorii agricoli din țara noastră nu reușesc să acopere această piață, care este una mică? Dacă ar fi susținere din partea statului, atunci, cu siguranță, situația ar fi alta. Autoritățile ar trebui să elaboreze un Plan de acțiuni privind susținerea producătorilor agricoli, implicit în situații dificile, când aceștia se confruntă cu multiple probleme. Dat fiind faptul că, piața internă este inundată de produse agricole de import, cele din moldovenești nu sunt comercializate. Un exemplu ar fi situația cu strugurii din roada anului 2024. Nu au vânduți și i-am pus în frigidere, iar prețul a coborât pănă la 2,50 lei și nu au fost acoperite cheltuielile. Pur și simplu, uneori nu avem unde vinde produsele noastre care sunt de calitate înaltă. Doar se știe că, fructele, legumele moldovenești sunt foarte gustoase, crescute în condiții mai ecologice decât cele de import. Ele ar trebui să se găsească cel puțin într-un volum de 50%, așa cum a fost stabilit acum câțiva ani de către autorități, dar din păcate, acum nu se mai ține cont de aceasta. Piața moldovenească nu este stabilă, previzibilă și din acest motiv apar multe probleme, care descurajează producătorii agricoli. În asemenea situații este stringent nevoie de susținere din partea statului.

În situația în care statul nu reușește să investească suficient în agricultură, care ar fi modalitățile de a obține, totuși, o agricultură performantă din care ar rezulta produse de calitate? Se știe că, agricultura nu este o afacere ușoară. Ea presupune multe riscuri, din cauză nu este predictibilitate. Evident, în Republica Moldova ar putea fi dezvoltată o agricultură performantă, cu produse la prețuri rezonabile, care ar influența și cererea. Ar trebui să fie ajustate prețuri mai mici pentru consumatorii interni și să se să intensifice exportul produselor moldovenești la preț mai mare. Astfel, producătorii noștri ar putea face față concurenței, s-ar menține în domeniu. Or, așa cum spuneam, există multiple probleme în ceea ce privește exporturile, inclusiv de logistică. Încă în luna august anul 2022 circulația trenurilor pe traseul Cahul-Giurgiulești, a fost sistată din cauza unor alunecări de teren și, deocamdată, rămâne o problemă nerezolvată, care afectează și exporturile produselor noastre. De mai  multe ori am semnalat probleme privind exporturile pe apă, prin portul Giurgiulești, dar, la fel, nu se ține cont de solicitările noastre. Consider, dăcă ar fi o atenție mai mare din partea autorităților responsabile de acest important domeniu, inclusiv de sprijin financiar, atunci ar fi altă situație în agricultură, chiar și atunci când condițiile climaterice sunt mai puțin favorabile.

Care este părerea Dumneavoastră despre micile gospodării țărănești? Pot deveni acestea avantajoase, profitabile sau ar fi bine crearea unor asociații mai mari, cu portofolii de activități extinse? Da, în Republica Moldova au fost înființate multe gospodării țărănești. Știu că depun o muncă enormă, dar, uneori, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. Este un proces complex care necesită și multe investiții. Unii se bucură că și-au scos cheltuielile, fără a ține cont de timpul acordat acestui proces. Din acest considerent, sunt de părerea, că ar fi mai bine dacă micile gospodării țărănești s-ar uni în asociații agricole, care le-ar permite să prelucreze pământul într-un format mai mare, care presupune și o mai mare rentabilitate. Asociațiile oferă mai multe avantaje și beneficii.

Recent s-a decis ca terenurile agricole care nu este întreținute corespunzător timp de doi ani consecutiv, să treacă în gestiunea primăriilor și fie administrate de autoritățile locale, inclusiv date în arendă. Această prevedere în noua redacție a Codului funciar este binevenită? Este o decizie corectă, ținând cont de faptul că terenurile agricole neîngrijite atrag dăunători care afectează și recoltele de pe terenurile prelucrate, deoarece se răspândesc rapid pe suprafețele din vecinătate, dar depinde cum se va implementa această prevedere. Întrebarea este dacă primăriile sunt pregătite să gestioneze aceste terenuri, să le îngrijească adecvat, să le prelucreze sau să le dea în arendă. Nu cred că vor reuși, deoarece nu sunt pregătite, atât din punct de vedere tehnic, cât și al persoanelor care să le prelucreze. Așa cum spuneam, agricultura presupune un proces tehnologic complex și este nevoie atât de forță de muncă, cât și de utilaj tehnic.

În ultimul timp, mai mulți concetățeni ai noștri revin din străinătate și deschid afaceri în Republica Moldova, inclusiv în agricultură. Care ar fi trei recomandările Dumneavoastră pentru aceștia, ținând cont că aveți o experiență de peste 25 de ani în acest domeniu? Este foarte bine că moldovenii se întorc în țară și vor să se lanseze în afaceri, dar nu este simplu. Un impediment ar fi că, lipsește forța de muncă, specialiști de înaltă calificare fără de care nu poate fi dezvoltată nicio afacere, inclusiv în domeniul agriculturii. Iarăși, consider că ar trebuie să fie o mai mare implicare din parte statului, de susținere concretă a celor care revin și doresc să investească. Dacă ar fi investiții, s-ar dezvolta infrastructura, Republica Moldova ar prospera și odată cu creșterea veniturilor, ar crește și numărul persoanelor dornice să revină acasă. Este o legătură strânsă între aceste procese. Eu am reușit pentru că muncesc alături de familie. Am învățat cum să muncim împreună, să depășim situațiile de criză.