Soia Moldovenească între Supraviețuire și Colaps

Soia Moldovenească între Supraviețuire și Colaps

Soia rămâne una dintre culturile strategice ale Republicii Moldova, însă suprafața cultivată continuă să se reducă an de an. În ultimii cinci ani, fermierii moldoveni au manifestat tot mai puțin interes pentru soia, iar datele oficiale prezintă un declin al suprafețelor însămânțate. Dacă în 2020 Republica Moldova semăna aproape 23 de mii de hectare cu soia, iar în 2021 atingeau un maxim recent de 29 de mii de hectare, în 2025 suprafața s-a prăbușit până la 19,7 mii hectare. În așa mod, se observă o reorientare clară a fermierilor spre culturi considerate mai stabile și mai puțin riscante.

Cu toate acestea, sezonul 2025 aduce o surpriză pozitivă în ceea ce privește productivitatea. Randamentul mediu estimat este de 1,7 tone la hectar, mai ridicat comparative cu nivelul din ultimii ani. Prin urmare, recolta totală prognozată pentru 2025 se estimează la 33,5 mii tone, depășind nivelul din anul precedent (31,5 mii tone). Chiar și așa, cantitatea acoperă doar o fracțiune din necesarul real al Republicii Moldova, estimat la minimum 100–120 mii tone anual. Astfel, în anii buni, producția internă de soia reușește să acopere doar 30–40% din necesarul pieței. Restul trebuie importat, ceea ce creează presiuni pe procesatori, pe industria zootehnică și pe sectoarele dependente de șrotul de soia.

Declinul culturii de soia nu este întâmplător. Fermierii menționează că soia este una dintre cele mai pretențioase culturi în condiții de secetă, o problemă recurentă în agricultura moldovenească. Planta are un consum ridicat de inputuri, necesitând semințe certificate, inoculanți, fertilizanți specifici și o gestionare atentă a buruienilor, care este mai costisitoare decât în cazul altor culturi. Riscurile pentru fermieri nu se opresc aici. Soia are o fereastră critică de semănat și este sensibilă la lipsa precipitațiilor în fazele timpurii de vegetație. Orice abatere de la condițiile optime poate reduce recolta.

Un alt factor important este interdicția de a cultiva soia modificată genetic la nivel național. Interdicția cultivării soiei modificate genetic în Republica Moldova este, în esență, o măsură benefică pentru piață, deoarece păstrează imaginea țării ca furnizor de produse non-GMO. Totuși, regula dată pune fermierii într-o poziție mai vulnerabilă, deoarece îi obligă să lucreze cu soiuri care au un potențial de producție mult mai redus. În timp ce soia GMO poate atinge frecvent trei tone la hectar, soia non-GMO rareori depășește una până la o tonă și jumătate, chiar și în condiții bune. Din acest motiv, pragul de rentabilitate devine mult mai greu de atins, iar riscul de a înregistra pierderi crește.

Suprafața insamantată, randamentul, recolta globală pentru cultura soia în R. Moldova

Diferența de scară dintre importuri și exporturi arată că Republica Moldova rămâne dependentă de soia de alte origini. În această ordine de idei, importurile de soia au crescut în ultimii ani, atingând un maxim de 34,9 mii tone în 2024. În contrast, exporturile sunt mult mai mici ca volum- 895 tone în 2024 și doar 287 tone în perioada ianuarie–octombrie 2025.

Import definitiv & Export definitiv boabe de soia în/din R. Moldova (cantitativ, preț unitar)

Un aspect important care merită subliniat este diferența de preț dintre soia importată și soia exportată. În linii generale, în Republica Moldova prețul de import este mai mic decât prețul de export, ceea ce este logic pentru o piață care consumă mai mult decât produce. De exemplu, în perioada ianuarie–octombrie 2025, soia importată a avut un preț mediu de 8,23 lei/kg, în timp ce soia exportată a plecat din țară la un preț mediu de 10,83 lei/kg.

Chiar și în anii în care media anuală a prețului de import pare mai mare — cum a fost cazul lui 2023, când media anuală a importului a fost de 10,45 lei/kg, față de 9,46 lei/kg la export — analiza pe luni arată că prețul real al importurilor, în mod consecvent, este mai mic decât cel al exporturilor.

Importatorii de soia din Republica Moldova sunt, în realitate, nucleul industriei de procesare internă, deoarece majoritatea companiilor care aduc soia în țară sunt totodată mari procesatori de oleaginoase. Pe primul loc în clasamentul importatorilor se află compania Olseg-VT SRL, care a intrat pe piața importurilor în 2022 și, într- un timp foarte scurt, a devenit lider absolut. După doar 900 de tone importate în primul an, compania a crescut constant, ajungând la un vârf de 21,7 mii tone în 2024. În perioada ianuarie–octombrie 2025, Olseg-VT a continuat să domine piața, importând deja 3 332 tone de soia.

În 2024, două alte companii s-au evidențiat prin volume mari de importuri, IM “BIO COMPONJ RAPS” SRL procesator de floarea-soarelui și soia, a importat 4 880 tone, în timp ce GrandVet SRL din Edineț a adus 2 780 tone. Aceste două companii nu au mai importat soia în perioada ianuarie–octombrie 2025.

În ultimii cinci ani, între 97% și 99% din toată soia adusă în țară provine din Ucraina, care rămâne furnizorul dominant și practic unic pentru necesarul intern al procesatorilor moldoveni. Doar o parte infimă din importuri are alte origini, care sunt în mod obișnuit destinate nu procesării industriale, dar pentru însămânțare.

Într-o funcționalitate normală a pieței, importatorii- procesatori aduc materie primă- soia mai ieftină, iar volumele mici exportate reprezintă loturi, valorificate la un preț mai mare.

Evoluția cantităților de soia exportate, ianuarie 2021- iunie 2025, tone

Evoluția prețurilor medii de export soia, ianuarie 2021- iunie 2025, lei/kg

Evoluția cantităților de soia importate, ianuarie 2020- octombrie 2025, tone

Evoluția prețurilor medii de import soia, ianuarie 2020- octombrie 2025, lei/kg

Companii exportatoare de soia din Republica Moldova, tone

Companii importatoare de soia în Republica Moldova, tone

Dacă analizăm în detaliu importurile din perioada ianuarie–octombrie 2025, observăm un fenomen care actualmente marchează negativ funcționarea industriei de procesare a soiei din Republica Moldova. Până

în sezonul 2024/2025, procesatorii moldoveni aveau acces la soia importată la prețuri competitive din Ucraina.

Spre exemplu, prețul de import în iulie a fost de 5,84 lei/kg fără TVA. Totuși, luna iulie 2025 a marcat și finalul fluxului comercial – după acest moment, Republica Moldova nu a mai importat soia.

Importurile totale din primele zece luni ale anului 2025 s-au redus la doar 5120 tone, o prăbușire vizibilă dacă le comparăm cu aceeași perioadă din 2024, când în țară au intrat 32,6 mii tone. În anul curent, volumul de soia importată a scăzut de aproape 6,5 ori. Pentru procesatori, schimbarea nu este deloc una favorabilă. Explicația ține de decizia Ucrainei de a introduce, începând cu 4 septembrie 2025, o taxă de export de 10% pentru soia și rapiță – o măsură menită să stimuleze procesarea internă în Ucraina, dar care afectează indirect poziția procesatorilor moldoveni.

Astfel, în perioada august–octombrie 2025, Republica Moldova se confruntă cu un blocaj aproape total al importurilor de soia ucraineană. Tradițional, această perioadă era una de acumulare a stocurilor, când procesatorii își umpleau depozitele pentru întregul sezonul. În anul curent, industria lucrează integral pe soia autohtonă, care este mai scumpă. Fermierii moldoveni vând soia locală la prețuri de 6,50 lei/kg cu TVA inclus direct din fermă și circa 7 lei/kg adusă la uzinele din zona centrală. În contrast, ultimul preț de import din iulie al soiei ucrainene a fost de 5,73 lei/kg fără TVA, respectiv 6,20 lei/kg cu TVA – cu mult sub costurile actuale.

Prin urmare, introducerea taxei de export a făcut ca soia ucraineană să devină necompetitivă atât pentru exportatorii din Ucraina, cât și pentru procesatorii moldoveni. În mod normal, ajustarea data ar fi putut deschide o oportunitate pentru procesatorii din Republica Moldova, care să lucreze mai intens cu materia primă locală. Totuși, situația devine mult mai complexă atunci când luăm în calcul importurile de șrot de soia.

Spre deosebire de boabele de soia, șrotul de soia – un produs procesat, cu valoare adăugată – nu este supus taxei de export impuse de Ucraina. În consecință, procesatorii ucraineni, obligați prin noua politică să- și direcționeze boabele de soia spre procesare internă, generează volume mari de șrot, la costuri reduse, și îl exportă masiv în Republica Moldova. Afluxul de șrot ieftin afectează direct competitivitatea procesatorilor autohtoni. Pe de o parte, aceștia sunt forțați să cumpere soia locală la un preț mai ridicat, iar pe de altă parte sunt obligați să vândă șrotul rezultat la un preț extrem de scăzut, aliniat la cel al procesatorilor ucraineni.

Invazia Șrotului Ucrainean: Presiune Maximă asupra Procesatorilor Moldoveni.

Măsuri Necesare pentru Protejarea Pieței Interne

Balanța comercială a șrotului de soia reflectă evident impactul schimbărilor recente din piața ucraineană asupra industriei moldovenești. În momentul în care Ucraina a introdus taxa de export pentru boabele de soia și rapiță și a început să proceseze masiv culturile pe plan intern, fluxurile comerciale s-au intensificat. Rezultatul a fost o creștere a exporturilor ucrainene de șrot de soia, care a început să invadeze piețele vecine, inclusiv Republica Moldova, cu un produs procesat ieftin.

Import definitiv & Export definitiv șrot de soia în/din Republica Moldova (cantitate, preț)

În consecință, în primele zece luni ale anului 2025, Republica Moldova a importat deja 39 600 tone de șrot de soia, depășind recordul absolut al anului 2024, când pe tot parcursul anului au intrat în țară 38 986 tone. Așadar, doar până în octombrie 2025, volumul importurilor a depășit deja cu peste 600 tone cel mai mare nivel înregistrat vreodată, iar anul nici măcar nu este încheiat.

Importatorii de șrot de soia, tone

De cealaltă parte, exporturile de șrot de soia procesat local s-au prăbușit vizibil. În perioada ianuarie– octombrie 2025, Republica Moldova a exportat doar 1 952 tone de șrot de soia, de trei ori mai puțin decât în

aceeași perioadă din 2024, când exporturile atingeau 5 923 tone. Putem vorbi despre o comprimare a industriei locale de procesare, care se află în dificultate într-o piață dominată de produs străin ieftin.

Evoluția prețului la șrotul de soia importat subliniază ieftinirea apărută. În 2024, Republica Moldova importa șrot de soia la un preț mediu de 8,50 lei/kg. În ianuarie–octombrie 2025, prețul mediu de import a scăzut la 6,30 lei/kg, fără TVA — o reducere de peste 25% într-un singur an. În prezent, șrotul de soia produs local pe piața internă se vinde la 6,70–7,50 lei/kg, ce înseamnă că procesatorii moldoveni își comprimă marjele până la limita rentabilității pentru a rămâne competitivi.

 Companii exportatoare șrot de soia, tone

Trebuie precizat că exporturile moldovenești nu pot fi comparate direct cu importurile, deoarece Moldova exportă aproape exclusiv șrot bio, certificat, destinat unor nișe premium din Uniunea Europeană (Austria, Elveția, România, Olanda, etc). Acesta se vinde la prețuri mult mai mari: 15,3 lei/kg în 2024 și 16,7 lei/kg în 2025. În schimb, procesatorii locali care aprovizionau tradițional piața internă lucrează cu șrotul clasic, și anume acest segment de piață are actualmente de pierdut.

Procesatorii moldoveni sunt puși într-o competiție inegală cu producătorii ucraineni, care beneficiază de costuri mult mai mici la energie, materie primă și logistică.

Pentru a proteja sectorul de procesare a soiei, Republica Moldova are nevoie de măsuri economice simetrice celor aplicate în Ucraina. Introducerea unei taxe de 10% asupra importului de șrot de soia și șrot de rapiță va echilibra piața și va oferi procesatorilor autohtoni condițiile minime necesare pentru a supraviețui. În lipsa unei astfel de intervenții, riscul ca unitățile locale de procesare să își întrerupă activitatea devine unul real.

Veniturile acumulate din taxa la import pot fi utilizate în mod strategic în două direcții complementare. Prima direcție este stimularea producătorilor de soia din Republica Moldova. Dacă presiunea șrotului ucrainean ieftin va fi redusă, procesatorii autohtoni vor putea funcționa într-un mediu de piață mai echilibrat. În aceste condiții, având în vedere și declinul suprafețelor cultivate, ei vor putea oferi fermierilor un preț mai bun la soia — de exemplu, 7 lei/kg în loc de 6,50 lei/kg. Asta, la rândul său, va fi un stimulent pentru extinderea suprafețelor și creșterea producției interne.

A doua direcție strategică vizează sectorul zootehnic. Pentru a evita impactul negativ al taxei de import asupra crescătorilor de animale, statul poate implementa un mecanism de compensație parțială a costurilor pentru fermele zootehnice, finanțat direct din fondurile colectate din taxa de import. De exemplu, fermele ar putea beneficia de o subvenție directă per kilogram șrot procurat pe piața locală.

O astfel de abordare integrată — protecția procesatorilor, stimularea fermierilor și sprijinirea sectorului zootehnic poate permite Republicii Moldova să stabilizeze lanțul valoric al soiei și să reducă presiunea importurilor ieftine.