Interviu de la Strasbourg – Republica Moldova s-a alăturat Companiei Consiliului Europei ”Jurnaliștii contează”

Republica Moldova, care s-a a alăturat campaniei, are un punct focal în cadrul Ministerului Culturii și este în proces de a elabora un Plan Național de Acțiuni pentru siguranța jurnaliștilor. Într-un interviu pentru Radio Moldova, Rodica Ciochina, manager/coordonatoare a Campaniei Consiliului Europei ,,Jurnaliștii Contează” a oferit detalii.

Stimată Rodica Ciochina, care ar fi amenințările spațiului informațional din regiunea din care face parte și Republica Moldova? Spațiul informațional din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, se confruntă cu mai multe provocări serioase. Printre acestea se numără răspândirea dezinformării și a discursului instigator la ură, manipularea mediatică din surse externe și interne, polarizarea excesivă în mass-media, precum și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție a jurnaliștilor. Într-un context geopolitic tensionat, aceste vulnerabilități devin și mai pregnante, afectând nu doar libertatea presei, ci și reziliența democratică a societății.

În virtutea activității în Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională al Consiliului Europei, participați la diverse evenimente, în cadrul cărora se discută inclusiv despre siguranța jurnaliștilor. Care sunt cele mai mari riscuri în activitatea jurnaliștilor, atât a celor care relatează din zonele de conflict, cât și din afara acestora? Jurnaliștii care lucrează în zone de conflict sunt expuși unor riscuri fizice extreme: atacuri directe, răpiri, lipsa accesului la protecție și chiar pierderea vieții. În afara zonelor de conflict, amenințările sunt diferite, dar la fel de grave: intimidare, hărțuire online și offline, procese abuzive (SLAPP-uri), lipsa independenței redacționale și presiuni economice. Un risc major identificat în ultimii ani este impunitatea – faptul că foarte puține atacuri împotriva jurnaliștilor sunt investigate și sancționate eficient.

În contextul actualei instabilități regionale/globale, ce măsuri ia Consiliul Europei pentru a asigura protecția jurnaliștilor care relatează din zone de conflict? În primul rând, este important de clarificat mandatul Consiliului Europei, care constă în setarea de standarde și oferirea de ghidaj statelor membre în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept. Așadar, Organizația nu are un mandat în domeniul securității în sens operațional. Consiliul Europei acționează prin mai multe instrumente.

Există un cadru normativ clar, în special Recomandarea Comitetului de Miniștri din 2016 privind protecția jurnalismului si sigurantei jurnalistilor, care oferă statelor membre direcții concrete pentru asigurarea siguranței jurnaliștilor.

În plus, prin intermediul Platformei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor (Platform to Promote the Protection of Journalism), sunt semnalate în timp real cazurile de încălcare a drepturilor acestora. Statele sunt ținute sa raspundă la alertele postate pe această Platformă.

Avem, de asemenea, Campania „Jurnaliștii Contează” (Journalists Matter), pe care o coordonez în calitate de manager, și care completează aceste eforturi, promovând implementarea standardelor existente și susținând acțiuni concrete de prevenție și protecție. În cadrul Campaniei – despre care voi vorbi mai detaliat ulterior – organizăm activități regulate și abordăm teme precum jurnalismul de conflict, trainingurile oferite de state jurnaliștilor, precum și mărturii și intervenții ale diferiților actori implicați în asigurarea protecției acestora.

Există și o pagină web dedicată jurnalismului în timp de conflict, pe site-ul Libertății de Exprimare al Consiuliului Europei, care reunește atât standardele Consiliului Europei și ale structurilor sale, cât și standardele altor organizații internaționale care au un mandat mai specific în domeniul securității.

Ce presupune cadrul legal al Consiliului Europei privind securitatea informațională și cum afectează acesta libertatea de exprimare a cetățenilor și a presei? Consiliul Europei promovează un echilibru clar între siguranța națională și respectarea drepturilor fundamentale, în special libertatea de exprimare. Orice măsură de siguranță informatică sau informațională trebuie să fie proporțională, necesară și să nu aibă un efect de intimidare asupra presei sau cetățenilor. În special în contextul combaterii dezinformării, recomandăm ca răspunsul să nu fie cenzura, ci educația media, formarea gândirii critice, verificarea surselor, transparența și consolidarea jurnalismului de calitate.

Anul trecut a fost elaborat și un document dedicat combaterii dezinformării. Titlul complet:
„Notă orientativă privind combaterea răspândirii online a informațiilor eronate și a dezinformării prin soluții de verificare a faptelor și de proiectare a platformelor”. Acesta se axează pe:

  1. Verificarea faptelor – Verificarea independentă și transparentă a faptelor este esențială pentru combaterea dezinformării, necesitând sprijin financiar și integrarea în sistemele platformelor digitale;
  2. Designul platformelor – Platformele trebuie să includă principii de respectare a drepturilor omului și siguranță în arhitectura lor, concentrându-se pe procesele de moderare, nu pe conținutul în sine;
  3. Împuternicirea utilizatorilor – Creșterea rezilienței publicului la dezinformare se realizează prin acțiune colectivă și colaborare între actori sociali, instituționali și tehnologici.

Un alt document aflat în lucru este dedicat strategiilor naționale pentru educația media și spațiul informațional, care va oferi, de asemenea, ghidaj privind educarea publicului larg în verificarea surselor, dezvoltarea gândirii critice și alte competențe esențiale pentru navigarea responsabilă în spațiul mediatic și informațional.

Ce progrese au fost înregistrate în cadrul campaniei „Jurnaliștii Contează” până acum? Campania „Jurnaliștii Contează” (Journalists Matter) a fost lansată de Consiliul Europei în octombrie 2023 și este o inițiativă pe termen lung – de cinci ani – care vizează protejarea jurnaliștilor și promovarea libertății presei în toate cele 46 de state membre. Campania urmărește implementarea efectivă a standardelor Consiliului Europei, în special a Recomandării din 2016 privind siguranța jurnaliștilor.

Pentru a vorbi despre progresele înregistrate în cadrul campaniei, trebuie mai întâi să explicăm, pe scurt, în ce constă aceasta. Sunt trei puncte principale:

Campania solicită desemnarea unor puncte focale de contact în domeniul siguranței jurnaliștilor din partea statelor membre. Printre sarcinile acestora se numără inițierea consultărilor la nivel național cu instituțiile care pot juca un rol în protecția jurnaliștilor, inclusiv cu implicarea comunității jurnalistice, în vederea creării așa-numitelor Comitete de campanie. Acestea reprezintă mecanisme de coordonare interinstituțională, care au ca atribuții analiza situației naționale și a provocărilor existente, adoptarea de măsuri specifice, precum și elaborarea/adoptarea planurilor naționale de acțiune în domeniul siguranței jurnaliștilor.

În prezent, au fost create 27 de comitete naționale/structuri de coordonare/platforme de dialog atât formal cât și informal (dintre care 19 înființate după lansarea campaniei), 41 de puncte focale naționale și 11 planuri de acțiune (6 elaborate de la începutul campaniei), iar două state, inclusiv Republica Moldova, au anunțat că se află în proces de elaborare a unui plan.

Campania acționează în mai multe direcții: sprijin pentru politici naționale, formare profesională, acțiuni de advocacy și sensibilizare publică. Este menționată în Raportul Secretarului General al Consiliului Europei din 2025, ca exemplu de inițiativă esențială care încurajează statele să ia măsuri concrete pentru protecția jurnaliștilor. Este o campanie deschisă participării publicului, societății civile și instituțiilor, și acceptă contribuții voluntare.

În cadrul campaniei, ne axăm pe cei patru piloni ai Recomandării din 2016:

  1. protecția,
  2. investigarea și sancționarea crimelor împotriva jurnaliștilor (prosecution),
  3. prevenția,
  4. și promovarea importanței siguranței jurnaliștilor ca observatori (watchdogs) ai democrației.

Organizăm o conferință tematică anuală, o reuniune a punctelor focale, precum și alte activități mai specifice. Conferința anuală din primăvara anului 2026 va fi găzduită de Republica Moldova, în contextul președinției deținută de țară la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Tot la Chișinău va avea loc și reuniunea punctelor focale, cu participarea reprezentanților statelor membre.