Interviu de la Strasbourg – Ambasadoarea Daniela Cujbă

R.Moldova va organiza mai multe evenimente importante pe perioada președinției la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.

În perioada noiembrie 2025 – mai 2026, Republica Moldova va deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului de Miniștri. În interviu pentru Radio Moldova, Reprezentanta Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Ambasadoarea Daniela Cujbă se referă la unele aspect ale acestei președinții.

Doamnă Ambasadoare, care sunt reperele agendei președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei? Ce evenimente vor avea loc la Chișinău în această perioadă? Republica Moldova va prelua de la Malta președinția Comitetului de Ministre al Consiliului Europei pe data de 14 noiembrie.  Agenda sperăm să fie una interesantă și cu multe evenimente, cu activități relevante pentru prioritățile Republicii Moldova, dar și pentru agenda Consiliului Europei. De exemplu, vom organiza la Chișinău, în luna martie, o conferință de nivel în alt privind implementarea Cărții Sociale Europene. Bineînțeles, cum este specific președințiilor preluate pe segmentul noiembrie-mai, la mijlocul lunii mai vom organiza la Chișinău și sesiunea ministerială, la care vor participa statele membri ale Consiliului Europei la nivel de ministru și în cadrul căreia vom transfera președinția următorului stat, care este Monaco. Totodată, acum se lucrează și la alte evenimente care se vor desfășura în mare parte în Republica Moldova, în perioada președinției noastre. Vom avea și vizitele biroului Adunării Parlamentare, în luna noiembrie, la Chișinău. De asemenea, vom avea și vizita biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale, cel mai probabil în luna februarie anului viitor. Or, agenda se definitivează.

În acest an se împlinesc 30 de ani de când Republica Moldova a devenit membra a Consiliului Europei. Care a fost dinamica relațiilor țării noastre cu această important instituție europeană? Dinamica a fost una constantă, pentru că, la momentul aderării, Republica Moldova și-a sumat anumite angajamente și, desigur, prioritatea primilor ani post-aderare a fost realizarea acelor angajamente, aderarea la anumite convenții, modernizarea și modificarea anumitor instituției, în special în domeniul justiției, în conformitate cu standardele Consiliului Europei. Ulterior, această dinamică a fost menținută, inclusiv pentru că acele convenții la care a devenit parte Republica Moldova, cele mai importante, de fapt, presupun un mecanism de monitorizare a implementării angajamentelor pe care ni le-am asumat atunci când am devenit parte la acea convenție. Așadar, acest mecanism de monitorizare ne permite să avem un dialog constant și o dinamică constantă cu Consiliul Europei. Mai mult ca atât, Consiliul Europei este o organizație care își are propria sa evoluție, propria sa dinamică și atunci vedem, în special în ultimii ani, o evoluție mult mai activă și proactivă a Consiliului Europei, care se adaptează noilor cerințe, noilor provocări. De exemplu, recent a fost adoptată o nouă Convenție privind reglimentarea drepturilor omului în tot ce ține de inteligență artificială. care a fost semnată și de Republica Moldova. Este un domeniu nou. Respectiv, Consiliul Europei își propune să țină pasul cu toate evoluțiile contemporane pentru a asigura că protecția drepturilor omului este promovată în toate domeniile relevante. Mai nou a fost elaborată o convenție privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, care va fi deschisă, apropo, pentru semnare în primele luni ale președinției Republicii Moldova. Totodată, Consiliul Europei își propune, este o nouă inițiativă a Secretarului General, să elaboreze un nou pact pentru democrație, care să-și ghideze statele membre în asigurarea unei mai mari reziliențe a democrației europene, având în vedere recentele provocări la care este supusă democrația în statele membre ale Consiliului Europei. Pe tot acest parcurs am avut parte de o susținere constantă din partea Consiliului Europei, din partea Secretariatului, din partea tuturor structurilor, prin asistență acordată prin intermediul, în mod special, al Planurilor de Acțiuni de care beneficiază Republica Moldova, dar nu doar acestea. 

S-a discutat mult despre monitorizarea Republicii Moldova de către Consiliul Europei. În context, unii experți au afirmat că dacă Republica Moldova ar fi scoasă de sub monitorizare, ar fi un pas important în relațiile cu Uniunea Europeană. Când ar putea înceta monitorizarea țării noastre și să treacă la etapa de post-monitorizare? Nu este un automatism între încetarea monitorizării, de care noi desigur că dorim să trecem și în vederea căreia se lucrează, și statutul de stat membru al Uniunii Europeane. Sunt state membre ale Uniunii Europeane care încă mai sunt în procedură de monitorizare a APCE-ului. Dar, bineînțeles, trebuie să depunem în continuare toate eforturile pentru a încheia această procedură de monitorizare și să trecem la etapă de post-monitorizare. Este următoarea etapă după procedura de monitorizare. Au fost realizate progrese importante. Lucrul acesta a fost atestat și în rapoartele co-raportorilor din partea APCE care vizitează cu regularitate Republica Moldova. Chiar la sfârșitul lunii mai a fost o vizită de documentare în Republica Moldova a acestor co-raportori. Dinamica și evoluția este una pozitivă. Să vedem cât de repede vom putea ajunge la finalul pe care ne-l dorim cu toții. 

Aceste rapoarte de monitorizare sunt prezentate și la Consiliul Europei în ședințele în plen ale APCE sau sunt prezentate doar țărilor monitorizate? Există diferite etape ale procesului de monitorizare și atunci când se finalizează o anumită etapă, rapoartele sunt prezentate Comitetelor APCE-ului, în mod special Comitetului de Monitorizare și ulterior se adoptă de către sesiunea plenară a Adunării Parlamentare.