Fără materie primă, fără procesare: uleiul moldovenesc, între supraviețuire și strategie

În sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere pronunțată din toate punctele de vedere- atât cantitativ, cât și valoric.Astfel, în perioada analizată a sezonului actual, au fost exportate 18 120 tone de ulei, față de 183 807 tone în sezonul precedent o reducere de peste 90%. Este un antirecord istoric și un indiciu al faptului că capacitățile de procesare din țară au fost utilizate la un nivel minim. Scăderea se accentuaează și mai mult pe fonul evoluției exporturilor de floarea-soarelui ca materie primă, care au înregistrat un volum record în același interval (peste 532 000 tone exportate până în aprilie 2025). Cauzele sunt multiple, dar una dintre cele mai importante este dezechilibrul între prețul înalt al materiei prime și prețul scăzut al produsului finit, licențierea importului de floarea soarelui la preț competitiv, precum și refuzul fermierilor locali de a vinde marfa la procesator din cauza teremenului îndelungat de plată.

Export de ulei de floarea-soarelui din Moldova
pe sezoane, cantități și prețuri medii

Exporturile de ulei de floarea soarelui
din Moldova pe tipuri

Desigur, la cantitățile actuale prelucrate și exportate, creșterea prețului mediu de export al uleiului în sezonul curent — de la 14,7 lei/kg în 2023/2024 la 22,7 lei/kg în 2024/2025 nu a fost suficientă pentru a face procesarea rentabilă. Impactul se vede și în valoarea totală a exporturilor. În sezonul 2024/2025, exporturile de ulei au generat doar 411 milioane lei, o scădere de 85% față de anul trecut, când au însumat 2,7 miliarde lei, și de aproape 90% față de 2022/2023, când s-a obținut 4,4 miliarde lei.

Valoarea exporturilor de ulei de floarea-soarelui
din Moldova pe ani

Anul 2025 a început fără semnale că procesarea de floarea-soarelui își va reveni la scară industrială până la sfârșit de an și va scoate industria la nivel de țară din impas. Totuși, cea mai mare cantitate de ulei exportată până acum în 2025 a fost înregistrată în luna martie, cu 6 082 tone livrate- mai mult de jumătate din totalul exportat de la începutul anului. Volumul dat a fost direcționat în proporție mare către Olanda. În termeni de preț, lunile ianuarie și februarie 2025 au înregistrat niveluri ridicate ale valorii medii de export, cu un vârf atins în februarie, de 25,91 lei/kg — cel mai înalt nivel din întregul sezon. În martie, prețul a coborât ușor, la 25,33 lei/kg. În aprilie, pe lângă volumul exporatat modest (464 tone) a coborât simțitor și prețul mediu- la 21,65 lei/kg. În luna mai prețul a urcat la 22,79 lei/kg, dar e puțin probabil că până la sfârșit de sezon vârful din februarie va mai fi atins. Privind în ansamblu anul 2025, volumul total exportat până la 7 mai este de doar 10 540 tone, o cifră modestă în raport cu media anilor precedenți. Activitatea procesatorilor moldoveni rămâne neuniformă, iar decizia de a produce și exporta ulei este condiționată strict de existența unor ferestre comerciale foarte favorabile. În peisajul reducerii exporturilor de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova în 2025, structura companiilor exportatoare s-a modificat vizibil față de anii precedenți. Dacă în anii anteriori liderii la export erau companiile din cadrul holdingului procesator — „FLOAREA SOARELUI” SA și S.R.L. „AGROFLORIS-NORD, în sezonul curent (1 ianuarie – 7 mai 2025) acestea nu au mai efectuat niciun export de ulei.Pe primul loc în clasamentul exportatorilor în 2025 se situează compania SRL „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL”, cu un volum total de 8 843 tone de ulei livrate. Volumul dat, însă este mult mai mic decât cel realizat în anii de vârf de către marii procesatori tradiționali. Pe locul doi se află GT „OSADCIUC VICTOR”, o companie care a fost prezentă constant în anii anteriori, cu volume moderate, dar stabile. Poziția a treia este ocupată de „VI OIL AGRO” SRL, cu 438 tone exportate până la începutul lunii mai. Alături de aceste companii, câțiva alți actori — precum „ALIONEXAGRO” SRL, „TRANS BULK LOGISTICS” SRL și „COLVAS” — au contribuit cu volume mai reduse, dar au ajutat la păstrarea unei activități comerciale minime în sectorul de ulei. În perioada 1 ianuarie – 7 mai 2025, structura geografică a destinațiilor de export s-a reconfigurat față de anii precedenți, iar rolul de piață principală a fost preluat de un actor nou în prim-plan: Olanda. Cu un volum de 5 718 tone, Olanda devine principala destinație de export pentru uleiul moldovenesc în acest an. În anii anteriori volumele cele mai mari erau livrate în mod tradițional către piețe precum România, Egipt sau Spania. Pe locul al doilea în acest an se clasează Italia, cu un volum de 3 615 tone, o destinație care a mai figurat anterior în topul partenerilor comerciali ai Moldovei, în special în anii 2020 și 2022. În schimb, România — lider absolut al anului 2023 cu aproape 190 000 tone importate — se regăsește în 2025 abia la 988 tone. Situația este similară cu cea a Egiptului, care în 2024 preluase peste 21 000 tone, iar în 2025 nu apare cu nicio livrare raportată până în luna mai. În sezonul 2024/2025, cele mai înalte prețuri medii s-au obținut din partea unor parteneri comerciali din Europa de Vest. Germania a oferit cel mai mare preț mediu pentru uleiul moldovenesc — 27,3 lei/kg, urmată de Austria, cu 26,9 lei/kg, și Italia, care a achiziționat la 26,0 lei/kg. Foarte aproape se situează și Olanda, cu un preț mediu de 25,8 lei/kg.În același timp, România, deși un partener comercial tradițional și stabil, a oferit un preț mediu mai redus — 20,0 lei/kg. Pe segmentul mediu al prețurilor se regăsesc Bulgaria și Cehia, cu valori de 19,8 lei/kg și, respectiv, 18,1 lei/kg, Schimbarea peisajului exporturilor de ulei de floarea-soarelui în 2025 marchează o reconfigurare structurală a sectorului, în care procesarea industrială de amploare a fost aproape suspendată, lăsând loc exporturilor brute și inițiativelor comerciale ale unor companii mici și mijlocii. În lipsa unor politici de sprijin coerente industria locală rămâne vulnerabilă și expusă retragerii din lanțul valoric. Totuși, prețurile înalte obținute pe unele piețe externe dovedesc că există potențial real pentru uleiul moldovenesc, unde fiecare contract devine un exercițiu de strategie economică și de poziționare pe termen lung.

Destinații de export ulei de f/s, 1 iulie 2024- 7 mai 2025

Exporturile de șrot de floarea-soarelui
din Republica Moldova

Exporturile de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova în perioada iulie 2024 – aprilie 2025 confirmă, încă o dată, declinul accentuat al sectorului de procesare. Volumul livrărilor s-a prăbușit la 14 211 tone, în comparație cu 155 148 tone în sezonul precedent — o scădere de aproape 91%. În așa mod, are loc nu doar lipsa activității industriale, ci și dispariția temporară a fluxului de produse secundare, precum șrotul, care este generat odată cu producția de ulei. Prețul mediu de export al șrotului în 2024/2025 a fost de 4,82 lei/kg, în revenire față de minimul din sezonul anterior (4,4 lei/kg), dar rămânând totuși sub nivelurile din 2021/2022 și 2022/2023, când se obțineau 5,1 și 5,5 lei/kg.

Export de șrot de floarea-soarelui
din Moldova pe sezoane,
cantități și prețuri medii

Din punct de vedere valoric, veniturile obținute din exportul de șrot au totalizat doar 56 milioane lei, față de 724 milioane lei în sezonul anterior și peste 750 milioane lei în 2022/2023. Pierderea este de aproape 700 milioane lei într-un singur sezon, care nu poate fi compensată de alte produse brute și reflectă cât de mult valorează, în termeni economici, existența unei industrii funcționale de procesare.

Valoarea exporturilor de ulei de floarea-soarelui
din Moldova pe ani

Prăbușirea exportului de șrot este o consecință directă a blocării procesării industriale, fenomen deja confirmat de scăderea exporturilor de ulei în același interval. În martie 2025, Moldova a exportat 3 272 tone de șrot, o cantitate mai mică decât în anii anteriori, dar totuși cea mai mare din primele luni ale anului curent. Prețul mediu de export în martie a fost de 4,61 lei/kg, o valoare relativ modestă, dar superioară celei din ianuarie (3,92 lei/kg), lucru care vorbește despre o ușoară stabilizare a pieței după lunile inițiale de stagnare. Luna aprilie 2025 a marcat o anomaliere în evoluția prețurilor: deși cantitatea exportată a fost infimă (doar 161 tone), prețul mediu a sărit la 14,77 lei/kg — cel mai mare din ultimii cinci ani. Creșterea bruscă nu are legătură cu tendințele pieței convenționale, ci este explicată de faptul că în perioada respectivă a fost livrat șrot de floarea-soarelui organic. În primele șapte zile ale lunii mai 2025, s-a exportat o cantitate similară — 160 tone, cu un preț mediu de 14,79 lei/kg. Exporturile din această perioadă sunt în continuare asociate cu loturi de șrot organic. Astfel, șrotul a devenit, în 2025, un produs aproape „rar” în comerțul moldovenesc, iar valorificarea sa a depins nu de volum, ci de poziționare pe piețe specializate. Analiza exportatorilor de șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova în perioada 1 ianuarie – 7 mai 2025 confirmă, încă o dată, transformările profunde prin care trece sectorul național de procesare. De altfel, „AGROFLORIS-NORD”, care anterior exporta peste 110 mii tone de șrot anual (110 237 tone în 2023 și 47 625 tone în 2024), dispare complet din activitate în 2025. Situația este similară și pentru „FLOAREA SOARELUI” SA, care în 2023 a livrat 64 950 tone.

În sezonul curent, pe primul loc la exportul de șrot se află SRL „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL”, cu un volum de 7 292 tone, ce îi consolidează poziția de lider nu doar la șrot, ci și în exportul de ulei, unde de asemenea a ocupat primul loc în 2025. Pe locul doi se poziționează „VI OIL AGRO” SRL, care a exportat 1 080 tone de șrot organic, având în vedere și prețurile medii ridicate înregistrate în aprilie și mai 2025, care au depășit 14 lei/kg. În 2025 (1 ianuarie- 7 mai) doar aceste 2 companii au perfectat exporturi de șrot. Situația diminuării exporturilor de șrot nu doar afectează balanța comercială, ci are și implicații directe asupra sectorului zootehnic, care depinde de produsul dat ca sursă principală de proteine în furajare. Astfel, efectele diminuării procesării se transmit în lanț, slăbind mai multe verigi ale economiei agricole interne. În acest context, se conturează o concluzia: exporturile de șrot din 2025 nu mai reflectă o industrie funcțională, ci mai degrabă ecoul rezidual al unui sector cândva activ, menținut temporar de jucători agili, cu piețe specializate. Fără relansarea procesării la scară mare, Moldova riscă să piardă complet un segment din lanțul valoric agroindustrial.