În fiecare an, la 1 martie, milioane de oameni din Europa de Est marchează începutul primăverii printr-un gest simbolic: oferirea mărțișorului. Dincolo de un simplu obiect decorativ, mărțișorul reprezintă un ritual al reînnoirii, al speranței și al legăturii dintre om și natură. Tradiția mărțișorului este specifică în special României și Republicii Moldova, dar obiceiuri similare se regăsesc și în Bulgaria, Macedonia de Nord și în unele regiuni din Serbia și Albania. În 2017, obiceiul Mărțișorului a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, ca element cultural comun al mai multor state din regiune. În Republica Moldova, mărțișorul are o valoare profund identitară și culturală. Nu este doar un obicei privat, ci un fenomen social vizibil la scară națională. Șnurul tradițional alb-roșu rămâne elementul central, se oferă în special femeilor, dar în ultimii ani gestul este reciproc, se poartă la piept pe parcursul lunii martie. În mediul rural persistă tradiția legării șnurului de ramurile unui pom fructifer înflorit. Un element distinctiv în Republica Moldova este festivalul internațional de muzică „Mărțișor”, organizat anual în Chișinău și în alte orașe, care marchează începutul primăverii prin concerte, spectacole și evenimente culturale. Această asociere dintre tradiție populară și manifestare artistică modernă consolidează dimensiunea simbolică a mărțișorului în spațiul public moldovenesc. În România, mărțișorul este extrem de popular și capătă forme diverse în funcție de regiune: În Transilvania, mărțișorul este purtat și de bărbați. în Muntenia și Moldova istorică, este asociat mai ales cu oferirea către femei, în unele zone, copiii primesc monede legate cu șnur alb-roșu pentru noroc, în Bulgaria, tradiția poartă numele de „Martenitsa” și este legată de figura mitologică „Baba Marta”. Se oferă figurine roșii și albe (Pizho și Penda) ca simbol al fertilității și sănătății. Martenitsa este purtată până la vederea primei berze sau a primului pom înflorit, moment în care este legată de un copac. Din punct de vedere antropologic, mărțișorul reprezintă: Trecerea de la iarnă la primăvară, echilibrul dintre forțe opuse (viață–moarte, frig–căldură), ritual de protecție și purificare, roșul simbolizează energia vitală, iar albul puritatea și lumina. În prezent, tradiția a evoluat: Mărțișoarele sunt produse artizanal sau industrial, apar designuri moderne și tematice, devine și un instrument economic pentru micii producători locali. Cu toate acestea, esența gestului rămâne aceeași: marcarea unui nou început.