Sorgul în Republica Moldova: provocări
și perspective
Sorgul în Republica Moldova a fost considerat mult timp o cultură netradițională, cultivată pe suprafețe mici comparativ cu porumbul sau grâul. Statistica națională nu a evidențiat separat producția de sorg, fapt care demonstrează rolul modest al culturii în agricultura țării. Totuși, în urmă cu circa un deceniu, sub influența producătorilor de bioetanol și exportatorilor de cereale, interesul pentru sorg a crescut. În prezent, se estimează că circa 7 mii ha sunt cultivate cu sorg în Republica Moldova – o cifră care rămâne încă redusă comparativ cu avantajele pe care le poate aduce cultura.
Sorgul este adesea numit “cultura care nu se sperie de secetă”. Principala sa calitate agronomică este toleranța excepțională la secetă și arșiță. Datorită unui sistem radicular foarte bine dezvoltat, care poate pătrunde până la 2 metri adâncime, plantele de sorg valorifică eficient chiar și cantitățile mici de apă din sol și rezistă la perioade lungi fără precipitații . Cantitatea totală de umiditate necesară pe parcursul vegetației este estimată la 400–500 mm (l/m2), pe când la porumb de exemplu- 450-800 mm (l/m2). În așa mod, în anii secetoși se obțin peste 4 t/ha la sorg, iar porumbul dă în condiții similare recolte mult mai mici.
Un alt avantaj economic este costul redus de producție pe fonul unui randament relativ stabil. Planta este relativ nepretențioasă la fertilitate: are nevoie de cantități moderate de azot (100-150 kg/ha) și fosfor/potasiu (~60 kg/ha) și valorifică elementele greu accesibile din sol datorită rădăcinilor adânci. Sorgul poate înlocui porumbul în aproape toate utilizările – de la furajarea animalelor, la producerea etanolului. Valoarea nutritivă ridicată a sorgului cu conținut bogat în amidon, proteine, dar fără gluten, îl recomandă pentru dezvoltarea unor produse alimentare noi, adresate persoanelor cu alergii la gluten sau în dietele sănătoase.
În Republica Moldova, sorgul nu este încă o cultură de masa, însă se observă două zone principale de concentrare a suprafețelor cultivate: sudul țării și regiunea de est, pe malul stâng al Nistrului. Sudul Republicii Moldova, anume stepa Bugeacului și Tigheciului oferă un climat arid în care avantajele sorgului devin evidente. Pe de altă parte, regiunea transnistreană s-a remarcat și ea prin adoptarea culturii sorgului. În stânga Nistrului există exploatații agricole mari care au experimentat cu succes sorgul. Datele locale arată că în primăvara 2025, în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului s-au însămânțat 1,4 mii hectare cu sorg, alături de 11 mii ha porumb. Astfel, o bună parte din producția de sorg a țării provine din această regiune. Un exemplu elocvent este raionul Dubăsari, unde compania Lender Agroprim a fost în 2023 cel mai mare exportator de sorg al țării. Motivele includ, desigur, condițiile pedoclimatice similare cu ale sudului, precum și existența unor suprafețe agricole mari, gestionate de companii care au putut asimila inovațiile culturilor alternative.
În pofida atâtor avantaje agronomice și economice, sorgul rămâne o cultură rară pe câmpurile Moldovei. Există mai multe piedici care îi descurajează pe fermieri. Un prim factor este de ordin tehnologic și educațional. Mulți agricultori nu au experiență în cultura respectivă și ezită să iasă din tiparele cunoscute (porumb, floarea-soarelui, grâu). Pe de altă parte, sorgul încă nu a reușit încă să devină un substitut pentru porumb în ochii fermierilor moldoveni deoarece piața de desfacere este limitată. Mulți producători se întreabă: cui vindem sorgul? Cererea internă este restrânsă iar sectoarele zootehnice autohtone încă folosesc preponderent porumb și grâu în furaje. Astfel, fermierii depind de export.
Pentru promovarea cultivării sorgului în R. Moldova în 2025 a fost întreprins un pas important- 280 de fermieri mici din 21 de raioane au primit gratuit șase tone de semințe de sorg printr-un proiect comun între FAO și Guvernul Japoniei. O altă măsură care trebuie implimentată este diversificarea utilizărilor interne ale sorgului, și anume stimularea producției de nutrețuri combinate pe bază de sorg (înlocuind parțial porumbul). Boabele de sorg reprezentă o alternativă bună la porumb în rețetele furajere pentru toate speciile de animale, fără a afecta performanțele. Prin urmare, fabricile de nutreț pot prelua o parte din recoltă. De asemenea, încurajarea industriei bioetanolului va contribui la crearea unei cereri locale suplimentare. Încă o recomandare este adaptarea producției la cerințele pieței, și anume introducerea în cultură a soiurilor cu bob roșu intens, preferat de cumpărătorii din regiunea Mării Negre.
Prin urmare, viitorul sorgului în Republica Moldova depinde de capacitatea de a integra cultura dată în sistemele agricole locale ca soluție la schimbările climatice. Avantajele sale îi conferă potențialul de a trece de la statutul de cultură de nișă la o componentă de bază a asolamentelor moldovenești.
Exporturile de sorg din R. Moldova în cifre
În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, exporturile de sorg din Republica Moldova au înregistrat o scădere pe fonul reducerii suprafețelor cultivate. Dacă în perioada iulie 2023 – iunie 2024 s-au exportat 14,7 mii tone, în sezonul trecut volumul a coborât la 6,5 mii tone, cel mai mic volum pentru ultimile 4 sezoane analizate.
Din punct de vedere al prețului mediu de export, sezonul 2024–2025 a adus o ușoară redresare, cu o medie de 3,56 lei/kg, față de 3,11 lei/kg în perioada 2023-2024. Totuși, creșterea dată de preț nu a reușit să compenseze pierderea de volum. Comparativ cu sezoanele anterioare, se observă o volatilitate a cantităților, cât și a prețurilor, cu maxime în sezonul 2021–2022, când exporturile au depășit 19 mii tone la un preț mediu de 3,72 lei/kg, urmate de o prăbușire în 2022–2023 la 7,8 mii tone, dar cu un preț record de 4,22 lei/kg.
Impactul scăderii volumului exporturilor de sorg din sezonul iulie 2024 – iunie 2025 s-a reflectat direct asupra valorii obținute din comerțul extern. În această perioadă, Republica Moldova a înregistrat un antirecord la încasările din exporturile de sorg, cu 23,2 milioane lei, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Valoarea maximă a exporturilor de sorg a fost atinsă în sezonul 2021 –2022, cu 70,6 milioane lei, ce înseamnă că actualmente avem o diminuare valorică de 47,4 milioane lei, sau de 3 ori.
În sezonul 2024–2025, exporturile de sorg din Republica Moldova au avut o dinamică lunară dezechilibrată, cu o concentrare masivă a livrărilor în luna ianuarie 2025. În această lună au fost exportate 3 985 tone, ce reprezintă peste jumătate din volumul total al sezonului, de 6 514 tone. Aceste cantități au fost vândute la un preț mediu relativ modest, de 3,44 lei/kg, limitându-se astfel veniturile potențiale. Situația este cu atât mai relevantă cu cât, începând din februarie, prețurile medii au început să crească, ajungând la 3,78 lei/kg, iar în martie și aprilie la peste 4 lei/kg.
Clasamentul exportatorilor de sorg din Republica Moldova are un caracter aparte, fără un lider tradițional care să domine piața de la an la an. Poziția de lider se schimbă constant. Astfel, în 2022, compania Ancom Agro din grupul Verum a ocupat primul loc, exportând 4 930 tone sau 34% din volumul total al acelui an. Un an mai târziu, în 2023, poziția de lider a fost preluată de Lender AgroPrim din Dubăsari, iar în 2024, pe primul loc s-a situat holdingul transnistrean Grando Invest, cu o cantitate de 4 947 tone exportate. În prima jumătate a anului 2025, liderul actual este SATI „Combinația de Produse Cerealiere” din Tiraspol, cu 2 788 tone. Schimbarea frecventă a liderilor naționali face trimitere la ieea că că firmele implicate în exportul de sorg sunt în general mari cultivatori de cereale, iar sorgul nu este o cultură cultivată constant an de an, dar apare periodic în cadrul asolamentului, alternând cu alte culture.
O evoluție interesantă observată în ultimele sezoane este faptul că producția și exportul de sorg din Republica Moldova s-au concentrat aproape exclusiv în zona de pe malul stâng al Nistrului. Dacă în 2022 această cultură era încă prezentă și în exploatațiile unor companii de pe malul drept, cum era cazul grupului Verum, în sezonul 2024–2025 situația s-a schimbat radical. Practic, din cele 6 514 tone exportate în această perioadă, 6 468 tone – adică 99% au provenit din Transnistria. Scăderea implicării companiilor de pe malul drept al Nistrului arată că, deși pe malul stâng sorgul a demonstrat clar rentabilitatea, lipsa unei comunicări eficiente între fermieri, cu prezentarea rezultatelor și a recomandărilor practice, a făcut ca această cultură să rămână, în mare parte, necunoscută în restul țării. Pentru mulți agricultori moldoveni, sorgul continuă să fie perceput ca o cultură cu risc ridicat, iar în condițiile deja incerte din punct de vedere climatic, reticența de a testa o plantă nouă este de înțeles. Totuși, experiența din Transnistria arată că nu există motive reale de teamă – cu o tehnologie adaptată, sorgul poate răsplăti munca fermierilor prin producții stabile.
Dacă până în 2022 sorgul din Republica Moldova era exportat în principal către Ucraina, unde era folosit în tranzacții de tip trading, din 2023 fluxurile comerciale s-au reorientat către piețele mari consumatoare din Asia. Țări precum Turcia, Irak și Arabia Saudită au devenit cele mai importante destinații, iar în sezonul 2024–2025 pe primul loc a urcat Israelul, care a importat 3 985 tone, adică peste 60% din volumul total livrat, la un preț mediu de 3,44 lei/kg. Arabia Saudită a ocupat locul al doilea, cu 871 tone, cu un preț mai ridicat, de 3,85 lei/kg. Pe locul al treilea s-a situat Irakul, cu 552 tone exportate la un preț mediu de 3,50 lei/kg.
Schimbarea destinațiilor dă dovadă de o integrare tot mai mare a sorgului moldovenesc în lanțurile de aprovizionare din Orientul Mijlociu, unde cererea pentru această cultură este stabilă și legată atât de utilizarea sa în furajarea animalelor, cât și de industria alimentară. În pofida scăderilor cantităților recent exportate, sorgul continuă să fie o cultură cu un potențial strategic pentru agricultura națională.
