Acordul Italia–Republica Moldova
privind securitatea socială

În Monitorul Oficial din 1 iulie 2025 a fost publicată Legea nr. 98/2025, prin care a fost autorizată ratificarea și s-a dispus aplicarea Acordului între Italia și Republica Moldova privind securitatea socială, acord semnat la data de 31.10.2024 între cele două state.

În termeni generali, acordul permite cetățenilor italieni și moldoveni care au lucrat în ambele țări să cumuleze perioadele de contribuție, conform prevederilor articolului 9 (totalizare). Acesta stabilește și modalitățile de determinare a pensiilor, precum și certificarea perioadelor de asigurare în scopul recunoașterii drepturilor de pensie. Totalizarea contribuțiilor este posibilă în măsura în care este necesară pentru îndeplinirea perioadei minime de contribuție prevăzute de legislație și cu condiția ca perioadele de asigurare să nu fie suprapuse.

Referitor la domeniul de aplicare al acordului, articolul 2 prevede:

Pentru Republica Moldova, sunt vizate următoarele prestații:
•⁠ ⁠pensia pentru limită de vârstă;
•⁠ ⁠pensia de invaliditate cauzată de o boală generală;
•⁠ ⁠pensia și indemnizația de invaliditate cauzată de un accident de muncă;
•⁠ ⁠pensia de urmaș.

Pentru Italia, sunt incluse:
•⁠ ⁠prestațiile IVS (asigurarea generală obligatorie) atât pentru salariați, cât și pentru lucrători independenți;
•⁠ ⁠gestionarea separată.

Pentru Italia, acordul nu se aplică alocației sociale și altor prestații necontributive sau de tip mixt, finanțate integral/parțial din bugetul de stat. Pentru Moldova, nu se aplică pensiilor speciale, pensiilor anticipate pentru limită de vârstă și alocațiilor sociale.

Un aspect deosebit de interesant este reglementarea contribuțiilor pentru lucrătorii detașați. Este vorba despre salariații trimiși temporar de o companie dintr-un stat pentru a lucra în celălalt stat (în contextul unui contract de muncă sau detașare). În aceste cazuri, lucrătorul poate rămâne asigurat în sistemul de securitate socială al statului de origine, iar contribuțiile vor continua să fie plătite acolo, cu condiția ca perioada de muncă în celălalt stat să nu depășească 24 de luni.