⁠„Mihai Agafița: Din inima Moldovei
către marile scene ale lumii”

În spatele fiecărei note muzicale stă o inimă care bate pentru artă. Astăzi vă invităm să pătrundeți în universul dirijorului Mihai Agafița – un om al armoniei, al viselor și al pasiunii nesfârșite pentru muzică. O discuție sinceră despre parcurs, inspirație și dragostea pentru frumos, născută aici, în inima Moldovei.


Ce v-a inspirat să vă îndrăgostiți de muzica clasică și care au fost motivele care v-au determinat să alegeți o carieră în acest domeniu?
Deși am fost mereu deschis către diverse stiluri și curente muzicale – jazz, muzică populară, rock și chiar pop, la un moment dat am realizat că muzica clasică oferă cea mai mare profunzime și cel mai bogat limbaj muzical, un limbaj universal prin care pot fi redate o multitudine de stări și emoții. Cel care a sădit în mine această pasiune, încă de la început, a fost regretatul Pavel Goia, primul meu profesor de dirijat, iar cel care m-a format ca profesionist și mi-a insuflat nu doar dragostea pentru această meserie, ci și un bagaj imens de cunoștințe, a fost Maestrul Dumitru Goia. În ceea ce privește motivele care m-au determinat să aleg această cale, nu cred că le-am analizat în mod rațional în timpul studenției. Pur și simplu, am urmat ceea ce am simțit ca fiind chemarea mea interioară.

Există un moment sau un proiect special din cariera dumneavoastră care v-a marcat cu adevărat?  M.A. Cred că este dificil să menționez un singur proiect care m-a marcat profund. Pe lângă numeroasele proiecte minunate realizate alături de colegii mei din Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale din Chișinău, au fost și colaborările cu multe orchestre de prestigiu din întreaga lume, care au avut un impact semnificativ asupra mea. Printre acestea se numără Orchestra Filarmonicii din Moscova, Filarmonica „George Enescu” din București, Orchestra Națională Radio București, RTV Slovenia Symphony Orchestra din Ljubljana, Filarmonica din Cluj – unde am fost dirijor permanent timp de patru stagiuni – precum și multe alte orchestre excepționale. Fiecare dintre aceste experiențe a contribuit la dezvoltarea mea artistică și profesională, oferindu-mi oportunitatea de a lucra cu muzicieni extraordinari și de a explora noi perspective interpretative.

Care sunt unele dintre cele mai importante proiecte sau concerte pe care le-ați realizat în ultimii ani cu orchestra? Sunt onorat să prezint o selecție de astfel de proiecte. Iată câteva dintre ele:

– Proiectul „Terapia prin muzică”, ajuns la cea de-a 11-a ediție;

Multiple concerte tematice, unele incluse și în „Terapia prin muzică”, precum:

– Basme și legende oglindite prin muzică;

– Magia sunetelor fermecate.

– Festivalul „George Enescu”, reușind în edițiile 2017 și 2019 extinderea acestuia și la Chișinău, proiect realizat în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”;

– Proiectele „Latino Simfonic” și „Sonorități Latine”, ultimul fiind prezentat și în cadrul Festivalului „George Enescu” la București în 2023 – proiect pe care l-am realizat inclusiv la nivel de organizare;

– Proiectul „Interferențe culturale”;

– Proiectul „Ritmuri fierbinți și pasiuni iberice”;

– „Poveste de Iarnă”, la Palatul Național în decembrie 2024, unde am participat cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale la invitația lui Alex Calancea;

– „Duelul Orchestrelor – Uniți prin Muzică” – un concret, în care a fost realizată o confruntare muzicală între compartimentele de corzi și de suflători a Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale;

– Proiectul „De la vis la scenă”, prin care promovăm tinere talente;

– Realizarea diferitor turnee în România și desigur că proiectele Select Cvartet și Philharmonic Proactive Orchestra.

 

 

Cum vedeți evoluția muzicii clasice în Republica Moldova în ultimii ani și ce schimbări credeți că ar trebui făcute pentru a o sprijini? M.A. Evoluția muzicii clasice în Republica Moldova în ultimii ani a fost marcată de progrese semnificative, dar și de numeroase provocări. Pe de o parte, se observă o creștere a interesului pentru acest gen muzical, atât din partea publicului, cât și a tinerilor muzicieni. Pe de altă parte, infrastructura culturală și sprijinul financiar pentru instituțiile muzicale rămân probleme majore, care necesită soluții urgente. Pentru a sprijini și mai mult dezvoltarea muzicii clasice în Republica Moldova, consider că sunt necesare câteva măsuri esențiale:

  • Creșterea finanțării acestui domeniu, ceea ce implică modificarea Legii Sponsorizării pentru a facilita investițiile private și sprijinul mecenatului cultural;
  • Construirea unui nou sediu pentru Filarmonica Națională, un proiect absolut necesar pentru continuitatea activității artistice la cele mai înalte standarde;
  • Majorarea salariilor artiștilor din țară, alături de alocarea unui buget special pentru artiști invitați, achiziția de instrumente, partituri și echipamente esențiale pentru desfășurarea activităților muzicale la nivel profesionist.

Aceste măsuri sunt doar câteva dintre cele necesare pentru ca muzica clasică să continue să se dezvolte și să-și consolideze rolul în viața culturală a Republicii Moldova. 

Ce proiecte sau colaborari viitoare considerați că vor marca un moment important pentru cariera dumneavoastră artistică? Lucrez la mai multe proiecte și colaborări care sunt importante pentru mine. Voi anunța toate detaliile la momentul potrivit pe pagina mea de Facebook, pe care vă invit cu drag s-o urmăriți.