Forumul Mondial al Democrației pune în discuție
teme stringente

În cea de a doua zi, Forumul Mondial al Democrației a pus în discuție mai multe teme stringente, inclusiv despre implicarea cetățenilor în procesele decizionale.

Sesiunea „Timp pentru idei”, a inclus 7 paneluri de discuții. La una dintre ele, cea intitulată “Dincolo de vot: inovațiile conduse de tineri stimulează democrația” a participat și Roman BANARI, reprezentant al Consiliului Național al Tineretului din Moldova care a avut un parteneriat cu Consiliul Europei pentru mobilizarea tinerilor la alegeri. Acesta în colaborare cu Divizia de Cooperare Parlamentară și Electorală a Consiliului Europei (Proiectul Îmbunătățirea Practicii Electorale în Moldova, instrumentul Consiliului Europei „Vote Outside the Box” implementat de CNTM).

Această sesiune a exploarat modul în care tinerii remodelează participarea democratică dincolo de votul tradițional. Au fost examinate abordări inovatoare, strategii de implicare civică și soluții bazate pe tehnologie, care îi împuternicesc pe tineri să consolideze instituțiile democratice.

S-a mai discutat și despre  ,,Inițiative locale pentru revitalizarea democrației”. Printre altele, s-a menționat că ,,Democrația se confruntă astăzi cu provocări fără precedent: scăderea încrederii, polarizarea crescândă și schimbările societale rapide. În același timp, cetățenii solicită o mai mare responsabilitate, incluziune și oportunități concrete de a modela deciziile care le afectează viața. În acest context, autoritățile locale și regionale se află în prima linie a reînnoirii democratice.

Acest panel a evidențiat modul în care inițiativele locale pot revitaliza democrația, plasând cetățenii în centrul procesului decizional. Bazându-se pe Pactul pentru Noua Democrație al Consiliului Europei, discuția a abordat modul în care municipalitățile își pot transpune viziunea în practică: printr-o guvernanță transparentă, apropierea de cetățeni, precum și prin 

O temă de discuție, foarte importantă, care a apărut în actualitate,
a fost despre Intelegența Artificială și Democrație.

La această sesiune accentele au fost puse pe interacțiunea inteligenței artificiale cu democrația. Au fost examinate atât potențialul transformator, cât și provocările pe care le prezintă Intelegența Artificială. S-a discutat, în mod special, despre modul în care Intelegența Artificială interacționează cu procesele democratice și cu procesul decizional public, cum poate spori transparența și participarea civică și cum să se mențină integritatea, încrederea și responsabilitatea în aplicarea sa în sfera democratică.

O altă sesiune de idei a pus în discuție ,,Cum consolidează cultura și artele democrația?”. Aici s-a precizat că ,, Artele și Cultura dau democrației vocea și capacitatea societăților de a visa și de a merge mai departe, făcând astfel ca ele să nu fie simple ornamente ale unei societăți democratice, ci importantele lor forțe motrice.

Cultura și artele se află în prima linie a rezilienței, în special în perioade de războaie și în fața încercărilor autocratice. În perioade de criză, de război în Europa, de regres al democrației și de incertitudine, cultura și actorii săi ajută societățile să înțeleagă vremurile noastre, să apere drepturile omului, să celebreze diversitatea și să gândească critic cum să depășească provocările.

În cadrul sesiunii “Timp pentru idei” s-a discutat și despre jurnalism, artă și jocuri împotriva dezinformării. Multe instrumente de reziliență împotriva dezinformării, cum ar fi educația pentru îmbunătățirea gândirii critice sau inițiativele de a spori și sprijini verificarea faptelor știrilor sau declarațiilor, se bazează adesea pe procese raționale. Procedând astfel, este posibil să-și rateze ținta.

Acest panel a exploarat prin discuții cu experți și prezentarea inițiativelor relevante, modul în care poate fi depășită această discrepanță dintre scopuri și mijloace. Totodată, în timpul discuțiilor au fost scoase în evidență provocările și implicațiile limbajelor și instrumentelor alternative pentru jurnalism, artă, satiră și jocuri educaționale, precum și comunicarea personalizată pentru diverse grupuri, inclusiv tineri, seniori și vorbitori de limbi non-mainstream.

Un alt subiect de discuție a vizat pregătirea tinerilor pentru democrația participativă, având sloganul ,,Învățați, jucați-vă, deliberați”. Aceasta s-a referit la abordări inovatoare pentru implicarea tinerilor în viața democratică prin educație, creativitate și dialog. Prin combinarea învățării, jocului și deliberării, această sesiune a pus în discuție problema dacă următoarea generație este dotată cu abilitățile, încrederea și gândirea critică necesare pentru a participa în mod semnificativ la procesele civice.

Participanții au evidențiat exemple practice de proiecte conduse de tineri, instrumente de educație participativă și metode de învățare gamificate care promovează colaborarea, empatia și o înțelegere mai profundă a valorilor democratice.

La ultima sesiune s-a pus în discuție reînnoirea misiunii civice a educației. Despre aceasta s-a menționat că, în fața provocărilor tot mai mari la adresa valorilor democratice, a tensiunilor societale tot mai mari și a unui sentiment de deconectare în rândul multor tineri de procesele democratice, nevoia de acțiune și reînnoire este evidentă. Competențe precum autoeficacitatea, gândirea critică, empatia, spiritul civic și responsabilitatea sunt esențiale în pregătirea cursanților pentru a deveni participanți activi și informați într-o societate coezivă și democratică.

Prin combinarea politicilor și practicilor, această sesiune își propune să genereze idei noi pentru aceste inițiative, să inspire pe alții și să ofere un punct de plecare pentru acțiuni de reînnoire a misiunii civice a educației, se notează în prezentarea acestei sesiuni.

Apoi au urmat 7 paneluri de discuție însumate în sesiunea ,,Timp pentru acțiuni”. Participanții la dezbateri au căutat răspunsuri la provocările specifice legate de democrație, propuse de statele membre ale Consiliului Europei sau de alte părți interesate. 

Alte patru paneluri de discuții s-au încadrat în sesiunea ,,Timp pentru creativitate”. S-a discutat despre muzică ca o forță care consolidează societatea. Protagoniști au fost membrii trupei ,,Gogol Bordello”, care de la înființarea sa la New York în 1999, a îmbinat rădăcinile imigranților și influențele est-europene în sunetul său distinctiv „gypsy punk”. Condusă de Eugene Hütz, născut în Ucraina, trupa a folosit mult timp muzica ca vehicul pentru activism și identitate culturală.

S-a mai discurat și despre ,,Cultura pe ecran, povești ale rezistenței”. La acest panel de discuții s-a menționat că, pe măsură ce democrația se confruntă cu eroziunea și scăderea încrederii, expresia culturală se dovedește esențială pentru reziliența civică. Seriile și operele cinematografice dezvăluie modul în care narațiunile apără pluralismul și implică cetățenii, în special publicul tânăr.

Panelul a evidențiat rolul narațiunii audiovizuale în reînnoirea practicilor democratice și a participării civice. Într-un dialog cu creatori, producători, cineaști și experți în politici publice, panelul plasează cultura în centrul noului nostru viitor democratic comun.

Forumul Mondial al Democrației va continua și pe data de 7 noiembrie.

Foto: Consiliul Europei