Sezonul 2025/2026 pentru producția de grâu la nivel global.
La ce să se aștepte fermierii din Republica Moldova
Conform raportului USDA din iunie 2025, producția mondială de grâu este prognozată la 808,6 milioane de tone, cu depășirea recoltei din sezonul precedent de 799,9 milioane tone, cât și nivelurile din anii anteriori. Lumea se așteaptă la un nou record de producție de grâu în 2025/26. Creșterea se datorează în principal revenirii producției în unele zone afectate anterior de condiții nefavorabile și extinderii suprafețelor cultivate în regiuni-cheie.
Evoluția producției grâului pe sezoane, total global/european/bazinul Mării Negre, mln. tone
Sursa: Raportul USDA iunie 2025
Un factor important este Uniunea Europeană (UE), unde se anticipează o recoltă mult mai mare față de sezonul trecut: 136,6 milioane tone, comparativ cu 122 milioane în 2024/25 . Practic, UE recuperează terenul pierdut – de exemplu, Spania a depășit seceta severă din 2022/23, având condiții mult mai bune în 2025.
Chiar dacă oferta globală de grâu atinge un vârf istoric, cererea mondială la fel se mărește. Consumul este prognozat și el la un nivel record de 809,8 milioane tone, alimentat în principal de nevoile alimentare crescute în țări emergente (precum Nigeria, Sudan, India). Asta înseamnă că surplusul global de grâu este minim, iar stocurile de închidere la nivel mondial vor scădea ușor către 262,8 milioane tone – cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Cu alte cuvinte, deși recolta este abundentă, grâul găsește rapid utilizare pe piață, fără să lase un exces în depozite.
Bazinul Mării Negre rămâne o regiune strategică pentru piața grâului. Per ansamblu, producția combinată a acestor țări din bazinul Mării Negre se menține ridicată.
Spre exemplu, în acest sezon fermierii români așteaptă la cea mai mare recoltă de grâu din ultimele aproape trei decenii. Prognozele recente indică o producție de 12,2 milioane de tone de grâu în 2025/26 –cea mai mare cantitate recoltată de la recordul din 1997 încoace. Producția sezonului anterior era estimată la 10,2 milioane tone. Datele Comisiei Europene confirmă că productivitatea preconizată în România este cu 12% peste media ultimilor 5 ani. Cu o astfel de recoltă, România se poziționează din nou drept lider al exporturilor de grâu în UE.
În cazul Ucrainei, producția rămâne marcată de constrângerile geopolitice, însă în 2025/26 reușește să se mențină la un nivel relativ constant față de anul anterior. USDA estimează o recoltă de 23,0 milioane tone de grâu pentru Ucraina , foarte apropiată de 2024 (circa 23,4 milioane tone). În anii de dinaintea invaziei ruse (de exemplu, 2021/22), Ucraina recolta peste 30 milioane tone de grâu, deci actualul nivel de ~23 milioane reprezintă încă o scădere de 30 % față de potențialul înainte de război.
Rusia, cel mai mare exportator de grâu din lume, își menține în 2025/26 statutul de superputere cerealieră, cu o recoltă estimată din nou la un nivel mare. Prognoza USDA indică 83,0 milioane tone de grâu produs în acest sezon, în ușoară creștere față de recolta anului trecut (81,6 milioane tone în 2024/25) Totuși, volumul rămâne sub recordul absolut atins în 2022/23, când s-a obținut peste 91 de milioane de tone grație unor condiții agrometeo de excepție și extinderii suprafețelor. Astfel, 2025/26 se anunță ca al doilea sau al treilea cel mai bun an agricol din istoria recentă a Rusiei, ce nu este deloc de neglijat.
În 2025/26, este de așteptat ca Rusia să rămână agresivă pe piețele de export, încercând să-și mențină cota de piață globală. Un semnal în acest sens este decizia guvernului rus de a elimina taxa la exportul de grâu în iulie 2025- pentru prima dată de la introducerea acesteia în 2021. Taxa a fost concepută pentru a proteja piața internă de creșteri de preț, însă la o recoltă atât de mare și prețuri internaționale moderat de scăzute, autoritățile au preferat să o reducă la zero, încurajând astfel livrarea grâului rusesc pe piețele externe. Pentru regiunea Mării Negre și Republica Moldova, grâul rusesc (vândut frecvent la prețuri FOB scăzute din porturile de la Marea Neagră) setează un plafon inferior al prețurilor – cumpărătorii vor compara mereu prețul cerealelor locale cu alternativa rusească ieftină.
Un factor important în acest sezon este atitudinea Uniunii Europene vizavi de afluxul de cereale ucrainene. Din 5 iunie 2025 UE a decis să înceteze măsurile preferențiale pentru cerealele din Ucraina, înlocuindu-le cu cote de import. S-au stabilit limite modeste – de exemplu, pentru grâu un plafon de 583 mii tone până la finele anului, comparativ cu cele 6,3 milioane tone exportate de Ucraina spre UE în 2024. Astfel, în noul sezon exporturile ucrainene spre UE vor scădea cu mult, forțând Ucraina să găsească piețe alternative în Afica și Asia, unde competiția de preț este acerbă. Pentru țările UE vecine (inclusiv Republica Moldova), restricționarea importurilor ucrainene va aduce o mică ușurare a presiunii asupra prețurilor locale. Per total, măsura protecționistă a UE restructurează fluxurile: mai puțin grâu ucrainean spre Europa, mai mult către Orient, și potențial prețuri mai stabile intern în Europa de Est.
Pentru Republica Moldova, care este strâns interconectată cu piața din Bazinul Mării Negre, producția abundentă din regiune denotă că prețul grâului pe plan local va rămâne relativ moderat pe parcursul sezonului. Așadar, dacă România și Ucraina au mult grâu de vânzare și ieftin, traderii vor oferi producătorilor moldoveni prețuri mai mici. Consumatorii moldoveni- mori, brutării, industria furajeră, vor beneficia de costuri de achiziție mai scăzute la materie primă. Deja, spre finalul recoltei 2024, prețurile interne la grâu în Moldova au scăzut pe fondul unei oferte regionale mari și al lipsei de capacitate de stocare, forțând fermierii să vândă la prețuri mai mici (2500-2700 lei/t zona centru la sfârșit de iunie 2025).
Un mână de ajutor pentru pentru valoarea grâului din Moldova va veni din cursul politicilor comerciale regionale. Restricțiile impuse de UE asupra grâului ucrainean au șanse să creeze oportunități de preț. Cert este că Moldova va resimți influența cotațiilor din România (unde, cu recoltă record, acestea vor fi sub presiune) și din Ucraina (unde, din cauza dificultăților de export, producătorii vând adesea mai ieftin pe piața regională). În plus, și cursul valutar joacă un rol: un leu moldovenesc relativ stabil față de dolar va face ca oscilațiile de preț internațional să se traducă direct, diminuând valoarea în lei a mărfii vândute.
Sursa: Raportul USDA iunie 2025
Pentru fermierii moldoveni, se anticipează o dublă provocare. Pe de o parte, costurile de producție s-au normalizat oarecum față de șocul din 2022 cu permiterea un răgaz financiar. Pe de altă parte, prețurile de vânzare la recolta din 2025 cel mai probabil vor fi mai mici decât cele de anul trecut, din cauza ofertei mari regionale. Asta înseamnă că marjele de profit vor rămâne strânse, iar competitivitatea va fi cheia: fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor reuși să facă profit, în timp ce gospodăriile mai puțin productive vor simți presiune. Un element pozitiv este că prețurile mai mici la grâu înseamnă și furaje mai ieftine pentru sectorul zootehnic, precum și materie primă accesibilă pentru morărit și panificație, ce va ajuta la menținerea în frâu a inflației alimentare pe plan intern.
Per total, consumatorii și procesatorii au motive de optimism moderat, în timp ce producătorii vor urmări cu atenție piața, știind că fiecare sezon aduce noi provocări, chiar și atunci când roadă este în abundență.
Exporturile grâului din Republica Moldova sezonul 2024/2025
În sezonul 2024/2025 Republica Moldova a devenit al treilea exportator de grâu către piața comunitară, cu un volum de 603,8 mii tone, echivalentul a 8,1% din totalul importurilor europene. Țara noastră s-a plasat imediat după Ucraina, care domină în continuare cu peste 60% din piață, și Canada, cu 16%.
Comparativ cu sezonul precedent, 2023/2024, când Moldova a exportat în UE mai mult-707 mii tone și deținea o cotă de 7,7%, ponderea în acest sezon a crescut ușor în ciuda reducerii volumului exportat, fapt explicat de diminuarea importurilor totale de grâu în spațiul european.
Importurile de grâu în Uniunea Europeană, după origini
Sursa: Eurostat
Privit în ansamblu, în sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Republica Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, la un preț mediu de 3,88 lei/kg. Comparativ cu sezonul precedent, când volumul exportat a fost de peste 1,34 milioane tone, a avut loc p scădere de 37,5%. Totodată, prețul mediu de export a înregistrat o ușoară creștere de circa 7,7% față de cel din sezonul anterior, când grâul moldovenesc s-a vândut în medie cu 3,60 lei/kg. Revigorarea moderată a prețurilor vine după doi ani consecutivi de scădere, urmând vârful atins în sezonul 2022–2023, când prețul mediu a fost de 5,15 lei/kg.
La capitolul valoarii totale ale exporturilor de grâu, care reflectă direct evoluțiile din volum și preț- în sezonul 2024–2025, veniturile din exporturile de grâu s-au cifrat la 3,25 miliarde lei, sau o scădere de 32,7% față de sezonul anterior. Astfel, chiar dacă prețul mediu a fost puțin mai mare, pierderea de volum a cântărit mai mult în balanța valorică. Prin comparație, sezonul 2023–2024 a generat cele mai mari încasări din exporturi în perioada analizată – 4,83 miliarde lei, adică cu 48,6% mai mult decât în 2024–2025.
În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat 273 mii tone de grâu, la un preț mediu de 4,30 lei/kg. Volumul este inferior nivelurilor înregistrate în aceeași perioadă a anilor anteriori. Comparativ cu semestrul I al anului 2024, când au fost exportate peste 513 mii tone, scăderea este de aproape 47%, iar față de aceeași perioadă a anului 2023, când exporturile s-au cifrat la 303 tone, diminuarea este de 10%.
Scăderea volumului exportat se explică în parte prin recolta modestă din vara anului 2024, care a limitat disponibilitatea pentru export în lunile următoare. Totuși, spre deosebire de anul precedent, prețurile de export au arătat o ușoară revenire: în perioada ianuarie–iunie 2025, prețul mediu a fost mai mare cu circa 18% față de aceeași perioadă din 2024 (când media a fost de 3,64 lei/kg).
Privind lunile individuale, cel mai ridicat preț înregistrat în primul semestru al anului 2025 a fost în luna februarie – 4,59 lei/kg, urmat de o ușoară corecție în lunile martie și aprilie. Totuși, chiar și în iunie 2025, când de regulă prețurile încep să scadă din cauza apropierii recoltei, nivelul mediu de 4,09 lei/kg a fost superior celui din aceeași lună din 2024.
În prima jumătate a anului 2025, cinci companii s-au detașat clar în topul exportatorilor de grâu din Republica Moldova, acumulând împreună o cantitate de peste 175 500 tone, ceea ce reprezintă 64,3% din totalul exporturilor de grâu realizate în acest interval. Este vorba despre „RUSAGRO-PRIM” SRL, „OROM-IMEXPO” SRL, „HOLDING GRANDO INVEST”, „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „DEMIR AGRO” SRL.
„RUSAGRO-PRIM” SRL își menține poziția de lider, cu un volum de 66 000 tone exportate doar în primul semestru din 2025. Compania a cunoscut o expansiune constantă în ultimii ani, ajungând la un maxim de peste 170 000 tone exportate în 2024. De asemenea, „OROM-IMEXPO” SRL, cu 40 556 tone exportate în aceeași perioadă, își reconfirmă rolul de jucător important pe piață, Holdingul de pe malul stâng GRANDO INVEST” cu 27 465 tone, „AGRO-NOVA PRIM” cu 22 576 tone și „DEMIR AGRO” cu 18 886 tone completează acest top 5 al liderilor sectorului.
În contrast cu aceste performanțe, o evoluție negative este cea a companiei „AGROFLORIS-NORD”, care a fost lider absolut al pieței în anii 2021, 2022 și 2023, cu volume record de peste 140 000 tone în 2023. În 2024, prezența acestei companii s-a redus drastic, cu doar 13 600 tone exportate, iar în prima jumătate a anului 2025 nu a exportat niciun kilogram de grâu.
În sezonul comercial iulie 2024 – iunie 2025, România a rămas principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu o cantitate de peste 435.000 tone- mai mult de jumătate din totalul exporturilor. Grâul livrat pe piața românească a fost vândut la un preț mediu de 3,81 lei/kg. Pe poziția a doua se situează Grecia, care a achiziționat 173 000 tone, la un preț mediu ușor mai ridicat – 3,96 lei/kg. Italia ocupă locul al treilea în topul destinațiilor, cu 88 000 tone exportate și un preț mediu mai înalt de 4,49 lei/kg – cel mai înalt dintre toate piețele analizate.
O altă piață care se remarcă este Liban, cu o cerere de 26 900 tone și un preț de 4,37 lei/kg, de asemenea peste media sezonului. Prezența constantă a țării în statisticile comerciale ale Republicii Moldova indică un canal comercial activ în zona Orientului Mijlociu.
În contextul în care cantitatea totală de grâu disponibilă pentru export a fost mai mică decât în sezonul precedent, exportatorii moldoveni au valorificat eficient marfa disponibilă. Necătând la scăderea volumelor față de anii trecuți, Moldova a reușit să mențină prețuri relativ bune pe piețele externe.
La moment campania de recoltare a grâului în Republica Moldova pentru sezonul agricol 2025–2026 a intrat într-o fază active. Primele semnale din teren indică o revenire evidentă a producției, cu un randament mediu național estimat între 4,0 și 4,5 tone la hectar și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone. Rezultatele marchează o redresare față de anii anteriori afectați de secetă și condiții agrometeo nefavorabile, poziționând sezonul actual ca unul dintre cei mai buni din ultimul deceniu din punct de vedere al potențialului de producție.
Cu toate acestea, piața se confruntă cu o ofertă extrem de limitată în faza timpurie a secerișului, în condițiile în care fermierii aleg să aștepte finalizarea campaniei și, eventual, o revenire a prețurilor înainte de a scoate grâul la vânzare. Lipsa de disponibilitate fizică a grâului pe piață a generat o presiune sporită din partea cumpărătorilor.
În portul Giurgiulești, grâul furajer se tranzacționează la circa 3 200 lei/tonă, în timp ce în regiunea Florești/Șoldănești – una dintre cele mai active din punct de vedere agricol –prețurile variază în jur de 2.800 lei/tonă. Nivelurile date sunt mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anilor anteriori.
La un preț intern al grâul alimentar este de doar 2,7–2,8 lei/kg, pentru o producție de 4 tone la hectar, abia se acoperă cheltuielile de producție, fără a genera profit. Astfel, decizia fermierilor de a amâna vânzarea este una justificată din punct de vedere economic, în așteptarea unui ciclu sezonier clasic, în care prețurile se redresează odată cu epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.