Lăcaşurile sfinte, ca parte importantă a patrimoniului cultural, prezintă un interes deosebit pentru vizitatori şi sunt incluse în diverse oferte turistice. Actualmente pe teritoriul Moldovei funcţionează peste 1200 de biserici, 81 din ele fiind incluse în lista monumentelor ocrotite de stat şi 56 de mănăstiri, care de asemenea fac parte din patrimoniul cultural al țării.
Mănăstirea Căpriana cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este amplasată în satul Căpriana, la 36 km Nord-Vest de orașul Chișinău și la 16 km față de orașul Strășeni, fiind una dintre cele m ai vechi așezăminte monahale din Basarabia. Prima mențiune documentară a mănăstirii este datată cu anul 1420. Având statutul de mănăstire domnească, așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. Mănăstirea, care a fost construită la început din lemn, a suferit de pe urma năvălirii repetate a tătarilor sau turcilor. Ștefan cel Mare este ctitorul bisericii din piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1491-1496). În perioada sovietică, mănăstirea Căpriana, ca toate lăcașurile de cult din RSS Moldovenească, a avut mult de suferit, averile fiindu-i trecute în proprietatea statului, pentru ca în anul 1962 ea să fie închisă și devastată. În anul 1989, odată cu demararea acțiunilor de eliberare națională din Moldova, mănăstirea și-a redeschis porțile.
Mănăstirea Curchi
Mănăstirea Curchi cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” este amplasată în în Codrii Orheiuluil, satul Curchi, la o depărtare de 12 km de oraşul Orhei şi la 55 km de orașul Chişinău. Este o mănăstire de călugări, una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene. Mănăstirea are un trecut cultural şi religios de două secole şi jumătate. Această mănăstire se considera pe timpuri, cât şi în prezent, a fi „cea mai frumoasă şi mai vestită mănăstire din Basarabia”. Este compusă din cinci biserici, două clădiri cu chilii, stăreție, mai multe încăperi auxiliare, o livadă, un schit cu arhondaric aflat la 500 m de Mănăstire și un bazin de piatră. Biserica “Nașterea Maicii Domnului”, construită în 1775 de către Iordache Curchi, este un exemplu de stil neobizantin, iar biserica “Sfântul Nicolae” (1808 – 1810) este construită în stilul clasicismului cu elemente de baroc. Tot ansamblul e înconjurat de un zid înalt de piatră. În perioada sovietică mănăstirea a fost transformată în spital de psihiatrie. Potrivit unor legende, Mănăstirea Curchi, a fost întemeiată de către Ştefan cel Mare, iar ca ansamblu arhitectural s-a format mai târziu, în veacurile XVIII-XIX.
Mănăstirea Noul Neamț(Chițcani)
Mănăstirea Noul Neamț cu hramul „Înălţarea Domnului” este o mănăstire ortodoxă de călugări, situată pe malul râului Nistru, la circa 105 km Est de orașul Chişinău, 30 km de orașul Căușeni și la 20 km de orașul Tiraspol. Este amplasată la marginea satului Chițcani, la numai 10 kilometri înspre sud de localitatea Tighina, numită și Bender. La 13 ianuarie, anul 1864, împăratul Alexandru Nicolaevici a aprobat proiectul referitor la înfiinţarea mănăstirii Sfintei Înălţări, Noul-Neamţ de obşte, pentru bărbaţi, în satul Chiţcani. La 17 februarie 1864, cu ucazul nr. 306 a fost înştiinţat de instituirea mănăstirii Noul-Neamţ, Arhiepiscopul de Chişinău şi Hotin, Antonie. Astfel a fost pus începutul şi întemeierea mănăstirii Noul-Neamţ.
Mănăstirea Călărăşeuca
Mănăstirea Călărăşeuca cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este situată pe malul drept al râului Nistru în satul Călărăşeuca, r. Ocniţa, în nordul Republicii Moldova, la o distanța de circa 210 km față de orașul Chișinău și la 4 km față de orașul Otaci. Străjuită de stânci şi bătrânul Nistru, ea îşi începe istoria de prin 1648. Atunci a şi fost ridicată o biserică de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Cei care ajung la mănăstire pot admira priveliştile rezervaţiei peisagistice „Călărăşeuca”, aflată în apropierea sfântului lăcaş, își pot potoli setea cu apa tămăduitoare din izvoarele mănăstirii, pot să se închine la icoanele făcătoare de minuni. În preajma mănăstirii sunt o mulţime de peşteri şi grote în care trăiesc lilieci şi vulturi. Totodată, aici cresc mai multe specii de plante rare.
Mănăstirea Dobrușa
Mănăstirea Dobrușa cu hramul „Sfântul Mare Ierarh Nicolae” este amplasată la 127 km, nord de orașul Chişinău și la 17 km de orașul Şoldăneşti. Este așezată între coline acoperite de păduri și înconjurată de livezi. După unele surse mănăstirea a fost întemeiată în anul 1772, de către un monah Ioasaf venit de la mănăstirea Probota, Suceava. Acesta, a ridicat aici o biserică de lemn, împreună cu un alt monah, Eufimie din mănăstirea Curchi. Dar, fiind rechemat în Suceava, bisericuţa n-a fost finisată decât în 1785 de către Eufimie, împreună cu alţi monahi din Curchi. În 1847 s-a zidit biserica de iarnă “Schimbarea la Faţ
Mănăstirea Frumoasa
Mănăstirea Frumoasa cu hramul „Sfânta Treime” este amplasată la 65 km Nord-Vest de orașul Chişinău și la 15 km de orașul Călărași. Este aşezată pe o colină înclinată, înconjurată din toate părţile de dealuri împădurite şi cu vedere deschisă spre miază-zi, de unde se văd frumoasele coaste cu dumbrăvi şi grădini bogate din valea Ichelului. În toamna anului 1804 trei ieromonahi, veniţi de la Mănăstirea Neamţu la schitul Răciula, au acceptat să înfiinţeze în poiana Frumuşica o mănăstire.
Mănăstirea Hâncu
Mănăstirea Hâncu cu hramul „Sfânta Cuvioasa Parascheva” este amplasată la circa 70 km Vest de orașul Chişinău și la 32 km de orașul Strășeni.În anul 1678 şi-a început activitatea un nou lăcaş sfânt, purtând numele ocrotitoarei Moldovei – Preacuvioasa Parascheva. Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul Mihalcea Hâncu. Personalitatea lui Mihalcea Hâncu deschide o filă nouă în istoria creştinismului neamului nostru, fiind recunoscut mai apoi ca una dintre personalităţile remarcabile din Moldova medievală.
Mănăstirea Hârjauca
Mănăstirea Hârjauca cu hramul „Înălțarea Domnului” este amplasată pe malul pârăului Hârjauca și este situată la circa 75 km Vest de orașul Chişinău și la 24 km de orașul Călărași, la poalele unei coline acoperite cu stejari seculari. Viaţa monahală începe a prinde contur la Hârjauca în jurul anului 1740. Se spune că schitul de călugări îşi alege ca aşezare împrejurimile unui izvor, cu bănuite proprietăţi tămăduitoare, din inima codrilor. Prima biserică durată a fost din lemn. Chezăşia îi erau cinci turle frumoase, iar hramul ales – „Adormirea Maicii Domnului”.
Mănăstirea Hârbovăț
Mănăstirea Hârbovăţ cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este situată pe valea râului Ichel, la circa 70 km Nord-Vest de orașul Chişinău și la 18 km de orașul Strășeni, fiind întemeiată în anul 1730 de către boierul Constantin Carpuz. După părerea unor istorici, mănăstirea a fost întemeiată în veacul al XVII-lea de către câţiva călugări fugari, veniţi din mănăstirea Bersan – Polonia, iar numele ei ar proveni de la unul din cei dintâi călugări – Ioanichie. Sfânta mănăstire Hârbovăţ este cunoscută mai ales prin icoana sa vestită – Maica Domnului cu Pruncul din „Hârbovăţ”, datând de pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
Mănăstirea Japca
Mănăstirea Japca cu hramul „Înălțarea Domnului” este amplasată la circa 160 km Nord de orașul Chişinău, la 50 km de orașul Șoldănești și la 45 km Sud de orașul Soroca. Este singura aşezare monastică din spaţiul Pruto-nistrean care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare. Această mănăstire are o rară amplasare prin frumusețea orizontului ce se deschide privirilor turiștilor. Stâncile de deasupra mănăstirii și îndeosebi de la schitul vechi, șerpuirile Nistrului ce se pot urmări cu privirea până departe, stejarii și grădinile ce o înconjoară, constituie frumusețea deosebită a mănăstirii. Anul întemeierii se consideră anul 1770.
Mănăstirea Răciula
Mănăstirea Răciula cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” este amplasată la circa 70 km Vest de orașul Chişinău și la 18 km de orașul Călărași. Mănăstirea îşi află aşezarea în zona pitorească a Codrilor Orheiului, într-o vale dintre două şiruri de coline împădurite, numită Valea Ichelului. Arhivele ne mărturisesc că prima biserică cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” împreună cu clopotniţa au fost construite de călugări pe la 1798 din nuiele lipite cu lut şi acoperite cu paie, clopotniţa având patru clopote. Mănăstirea Răciula este un izvor de spiritualitate, artă şi cultură, a cărei existenţă este legată de trecutul ţării şi al poporului.
Mănăstirea Rudi
Mănăstirea Rudi cu hramul „Sfânta Treime” se află în mijlocul landșaftului pitoresc Rudi – Arionești, nu departe de Nistru. Este amplasată la circa 230 km Nord de orașul Chişinău, 50 km de orașul Dondușeni și la 17 km de orășelul Otaci. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” a Mănăstirii Rudi este una deosebită, prin arhitectura ei de un caracter moldovenesc bine pronunţat, care aminteşte de bisericile Moldovei medievale din sec. XVI-XVII.
Mănăstirea Saharna
Complexul monastic Saharna cu hramul „Sfânta Treime” este amplasat la circa 110 km Nord de orașul Chişinău, 8 km de orașul Rezina și la 60 km de orașul Orhei. Este situat într-unul din defileurile pitoreşti din apropierea satului Saharna, pe malul drept, abrupt al Nistrului. Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una rupestră cu hramul „Bunavestire” şi alta terestră cu hramul „Sfânta Treime”.