Starea actuală a culturilor din Republica Moldova este asemănătoare cu situația înregistrată la nivel global. La moment, seceta din zonele mari ale Europei va avea probabil un impact asupra potențialului de producție a culturilor de primăvară, pe când prognozele de recoltă pentru culturile de toamnă este una pozitivă, acestea fiind mai puțin afectate de secetă. 

Pentru Republica Moldova, nivelul de precipitații din luna aprilie a constituit în fond 220 mm, sau 40% din norma anuală de 500-550 mm. Acest indicator este unul foarte bun și constituie factorul decisiv care asigură o recoltă bună pentru culturile din prima grupă, care nu mai ramîn a fi afectate de seceta de moment. Sunt optimist cînd estimez recolta acestor culturi pentru sezonul 2022-2023- astfel după ultimile observații ale câmpurilor la grîu se așteaptă 5 t/h sau 1,2 mln tone în total (*Serviciul Hidrometeorologic prognozează 3,2-3,5 t/h); orz- 4 t/h sau până la 170 mii tone; rapiță- 3,5 t/h sau 150 mii tone în total. 

Ce ține de culturile din grupa a doua, situația lor, deși nu e atât de optimistă cum pentru prima grupă, oricum până ce nu e dramatică. Pentru floarea soarelui, la adîncimea de 10 cm este umeditate în sol, ce este suficient pentru dezvoltarea culturii pentru prima fază. Deja pentru următoarea fază sunt nevoie de precipitații abundente chiar acum, în cel mai rău caz în următoarele 10 zile. Dacă acestea nu vor avea loc, atunci estimările la viitoarea roadă desigur vor fi mai mici. La moment recolta așteptată de floarea soarelui din analizele cîmpurilor este de 2,4- 2,7 t/ha sau o roadă totală de 900- 940 mi tone. Serviciul Meteorologic vine cu o prognoză mai rezervată în raport cu acestă cultură- recolta medie de 1,7 tone la hectar. Pentru porumb se așteaptă 7-8 tone la hectar, dar momentan e foarte complicat de prezis cu precizie. Pentru sorg se estimează 4- 4,5 tone/h. 

Acum intrăm într-o perioadă frumoasă- începutul recoltării 2023. Fermierii moldoveni treierează în primul rînd orzul de iarnă. Peste 2 săptâmîni va debuta campania de recoltare a grîului și rapiței de toamnă. 

Ca să evaluăm situația de viitor a prețurilor la cereale și rentabilitatea lor este nevoie să analizăm cum atau lucrurile pe piața internațională a acestora, căci Moldova este un jucător mic din regiunea Bazinului Marii Negre, care mai mult se supune regulilor decât le impune. 

La nivel global, piața cerealelor intră în perioada încertitudinilor și aici avem 2 variabile- vremea secetoasă din iunie și factorul politic, care luate în ansamblu determină prețurile să crească, însă presiunea de la noua recoltă va avea în scurt timp un efect invers. Conform ultimului raport USDA, necătînd la secetă, recolta de grîu se estimează una buna- de 800 mii tone la nivel global. Ce e inteesant, pentru țările implicate în conflict prognoza din iunie este mai mare comparativ cu mai- pentru Rusia urcă cu 3,5 mln. Tone, pentru Ucraina – urcă cu 1,5 mln. Tone. 

La nivel politic, Rusia coninuă șantajul. Pe de o parte, în porturile Marii Negre menține indirect prețul grâului la nivel 240 $ FOB, prin neeliberarea certificatelor fitosanitare pentru navele care au un preț mai jos de 240$. Pe de altă parte, este posibil să asistăm la situația când Rusia pune capăt acordului cu cereale. La moment, se eliberarează cîte 1-2 nave pe zi, ne dăm seama că coridorul nu mai are nici un randament și mai mulți specialiști se așteaptă la finalizarea lui. Argumentul principal care îl aduce Rusia este faptul că cerealele nu ajung în țările din Africa și America Latină, cum era preconizat inițial, dar sînt realizate în Europa. Părerea mea subiectivă este că Acordul totuși va fi prelungit, întrucît interesul Rusiei vine din China, care importă mai multe cereale din Ucraina. Ucraina livreaza nave cu 50- 70 mii tone cereale catre China pentru a fi competitiva pe această piață. Prin urmare, China va fi țara nr 1 care va fi interesată în extinderea acordului, mai ales din cauza faptului că calitatea cerealelor recoltate în statul asiatic s-a degradat constant în urma ploilor prelungite căzute în principalele regiuni de producție. Până acum, prin coridorul cu cereale au trecut 982 nave cu 31,8 milioane tone cereale origine UA. 

Un alt factor care accentuează încertitudinea prețurilor la cereale la scară globală este fluctuația prețului petrolului, care o zi scade, o zi crește. Astăzi petrolul se cotează la 71,74$/baril. Ce ține de prețurile la cereale pe piața SPOT din portul Constanța- azi avem 

  • griul care se vinde la 210 euro/t la FOB (crestere cu 10 euro din ultima saptamina), 
  • porumb la 180-182 euro/t pentru recolta noua (prețul a scazut cu 10 euro/t din ultima saptamina dupa o prognoza excelentă prezentată de USDA, mai ales pentru Ucraina- ei au insamintat mai mult porumb decit a fost prognozat, astfel vor ajunge la un nivel de 26 mln. Tone 
  • rapita- 390-400 euro tone. Rapita are un balans ce ne surprinde. In ultima saptamina a crescut cu 25-30 euro/t. Factorul care pune umărul la susținerea prețului la rapiță este cererea inalta din UE pe fonul interzicerii importurilor unor volume mari a culturii respective din China, din cauza calității joase a componentului esterul metilic de rapiță utilizat pentru fabricarea biocombustibilului. 
  • orzul- se setează la 180 euro/t în portul Constanța 
  • floarea soarelui– are prețuri care variază la 375-380 euro/t, pentru marfa livrată în portul Constanța scădere cu 20 euro din ultima săptămînă. Motivele sunt cererea temporară joasă fața de ulei de floarea soarelui, care momentat se achiziționează mult mai puțin decît uleiul de palmier dar și o prognoză bună estimată de USDA. 

Necătând la revigorareadin ultima perioadă, o dată cu noua recoltă prețurile îi vor simți presiunea. La fel, până în iulie se estimează căderea precipitaților În Europa, care vor nivela pagubele aduse de seceta temporară de la începutul lui iunie. Ce ține de perspectivele prețurilor și profiturilor pentru noul sezon , fermierii pot înregistra rentabilități bune dacă depun efort. Prețul îngrășămintelor minerale este un factor care în ultimile doua sezoane a tras rentabilitățile culturilor în jos. Acestea au o ponderea de 30- 35% în costuri, și de exemplu îngrasamintele pe baza de azot au crescut de circa 3 ori pînă în ianuarie-februarie 2023 comparativ cu 2021, cele pe baza de potasiu de aproape 2 ori. Cu toate că din aprilie prețul lor a scăzut, fermierii s-au aprovizionat de mai înainte cu fertilizanți la costuri scumpe din frica de a nu rămîne fără, ce a dus la creșterea costurilor de producție a culturilor. 

Structura costurilor la culturile din grupa I la hectar: Cant, kgPreț leiSuma, leiPondereCant, kgPreț leiSuma, leiPondereCant, kgPreț leiSuma, leiPondereMaterial Semincer 2404,81 152 6%404,31 728 9%2204,5990 6%Îngrășăminte33515,55 178 28%35014,14 950 26%16316,52 697 16%Pesticide3 745 21%3 924 20%4 941 30%Servicii mecanizate și manuale3 536 19%3 759 19%3 431 21%Arenda 3 500 19%3 500 18%3 500 21%Alte costuri1 105 6%1 483 8%1 027 6%Total18 216 100%19 344 100%16 586 100%GrîuRapițăOrz

Pentru un randament bun la grîu de 6 t/ha sunt necesare circa 335 kg de îngrășăminte de diferite tipuri (salpetru de amoniu, superfosfat, microelementul Cristalon). Ponderea îngrășămintelor în sinecostul grîului ajunge la 28%. La fel, sunt necesare pesticide, ponderea cărora în sinect este la 21%. Cam așa proporție este și la rapiță. Orzul este mai puțin pretențios la îngrășăminte- acestea consumă 16% din costul de producere a culturii la hectar, în schimb sunt necesare mai multe pesticide- de 30 la sută din sinecost. Serviciile mecanizate și operațiunile manuale înglobează circa 20% din costul culturilor din grupa I, pe când materialul semincer- 6-9%. De asemenea un factor mai puțin pozitiv este scumpirea plății de arendă, care în prezent e în mediu de 3 500 lei/h, ce înseamnă 20% din costuri. 

La așa nivel de costuri desigur este nevoie de o subvenționare. Politicile agricole ar trebui să garanteze faptul că agricultorii vor continua să furnizeze servicii pe termen lung, prin promovarea sustenabilității economice a agriculturii moldovenești, inclusiv prin acțiuni favorabile incluziunii sociale, cum ar fi sprijinul pentru micii agricultori și plățile redistribuite. În acest sens, în ultima perioadă, s-au făcut unii pași. Spre exemplu, fondul de subvenționare în agricultură a crescut de la 1,1 miliarde în 2021 la 1,75 miliarde în 2022, din care 1,5 miliarde lei au fost asimilate (circa 0,08 mlrd. EURO). Pentru 2023 sunt bugetate 1,6 miliarde pentru Fond de Subvenționare. Totuși, comparativ cu România, membră UE, valoarea subvențiilor la ha primite de producătorii moldovenești, rămân mult mai mici (48,2 Euro/ha în Moldova, contra 343,7 Euro/ha în România). 

Un proiect nou foarte bun a fost lansat recent. E vorba de PROGRAMUL 373, care presupune accesarea de credite în limita de 15 milioane de lei, în condițiile unei dobânzi de 3% pentru EURO, 7% pentru LEI pe un termen mai mare de 3 ani. De la aceste cifre și provine denumirea proiectului. Diferența dintre rata cerută de bănci și acest plafon va fi subvenționată de guvern. 

Ce ține de rentabilitatea la principale culturi atunci, avem următătoarele date. 

Principalii indici economici la cultivarea 1 hectar de grîu de toamnă se estimează la: 

  • un nivel de costuri de 18 200 lei, cu luarea în calcul a cantității necesare de fertilizanți pe bază de azot pentru obținerea unei roade bune de 5- 6 t/h, 
  • cu un preț mediu de comercializare pe parcursul sezonului de 3,80 lei/ha, la roada de 6 t/h, venitul din vinzari asteptat se estimeaza la 22 800 lei/h.
  • Rentabilitatea griului va constitui circa 25,2%. 

Rentabilitatea orzului se estimează mai joasă comparativ cu grîul, de 12,7%, și se formează din următorii indicatori tehnici: 

  • un nivel de costuri de 16 500 lei, cu luarea în calcul a cantității necesare de fertilizanți pe bază de azot pentru obținerea unei roade de 4-5 t de orz, 
  • cu un preț mediu de comercializare pe parcursul sezonului de 3,40- 3,60 lei/ha, venitul din vinzari obținut la un hectar de orz se prognozează la 18 700 lei/h. 

Cea mai optimistă cultură la moment se arată de a fi porumbul. La o roadă de 7-8 t la hectar, rentabilitatea estimată atinge nivelul de 61-62%, cu costuri la hecatr de 15 800 lei, și venituri din vînzari înregistrate la hectar de 25 500 lei, la un preț mediu de 3,4- 3,5 lei/kg. Acest indicator bun se datorează randamentului înalt așteptat în acest sezon, la nivelul anului 2021, cînd la fel a fost un sezon foarte bun. Ce ține de culturile oleaginoaselor, se estimează că fermierii basarabeni vor avea în acest an o recoltă bogată de rapiţă, de aproape două mai mare faţă de 2022, de 3,5 t la hecatar. Rentabilitatea prognozată pentru rapiță momentan este de 53,8%, cu luarea în considerare a costurilor de întreținere a unui hectar însămînțat de 19,300 lei și și venituri din vînzari înregistrate la hecatr de 29 750 lei, prețul mediu de comercializare fiind de 8,5 lei/kg. Pentru floarea soarelui se prognozează o rentabilitate de 58%. Cu o roadă medie de 2,7 t/h costurile de întreținere a unui hectar urcă la 13 600 lei, iar veniturile din vînzari la un preț mediu per sezon de 8 lei/kg, urcă la o cifra totală de 21 600 lei/ha. 

Rentabilitatea înaltă poate fi atinsă grație aplicării corecte și în măsură suficientă a îngrășămânintelor minerale, precum și a substanțelor chimice necesare. Totodată, prețul relativ înalt de comercializare a culturilor oleaginoase comparativ cu cele cerealiere determină menținerea interesului față de cultura florii soarelui și rapiței în noul sezon. La fel un interes economic mai înalt în noul sezon îl prezintă și și porumbul. 

Pentru minimizarea riscului de recuperabilitate, este nevoie de a estima corect evoluția prețurilor la cereale, pentru alegerea momentului oportun de comercializare. Pentru fermierii din Republica Moldova este important să se obișnuiască cu urmărirea cotațiilor la petrol, și a prețurilor în portul Constanța, pentru că această influențează direct evoluția prețurilor la cereale pe piața locală. 

În concluzie, sezon 2023- 2024 se așteaptă să fie unul bogat, dar va fi o provocare mare pentru agricultori din punct de vedere financiar, iar cei care vor asigura o disciplină tehnologică eficientă și un management corect al mijloacelor bănești vor putea amortiza efectele negative.