„Religiozitatea în Republica Moldova: Tradiție, Identitate și Spiritualitate Ortodoxă”

Religiozitatea poporului din Republica Moldova joacă un rol semnificativ în viața cotidiană și în cultura națională, fiind strâns legată de tradițiile și identitatea națională. Deși Republica Moldova este un stat laic, religia reprezintă un element central în viața multor cetățeni și are un impact considerabil asupra valorilor și comportamentului social.

Ortodoxismul În Republica Moldova, Biserica Ortodoxă este religia majoritară, iar Biserica Ortodoxă din Moldova este principala instituție religioasă. Aproape 90% din populația țării se identifică ca ortodocși. Aceasta este o moștenire din perioada medievală, când Moldova a adoptat creștinismul ortodox. 

Ortodoxia moldovenească are o influență puternică asupra tradițiilor religioase, a sărbătorilor și a rituelor care fac parte integrantă din viața cotidiană. De exemplu, Paștele și Crăciunul sunt sărbători religioase majore care sunt celebrate cu multă devotament și sunt însoțite de obiceiuri și practici tradiționale, cum ar fi pregătirea și consumul de mâncăruri tradiționale, mersul la biserică pentru slujbe speciale și participarea la procesiuni religioase.

Chiar și în contextul unei societăți tot mai secularizate, religia rămâne un pilon important al identității personale și colective. Mulți moldoveni se identifică cu credința ortodoxă, chiar dacă nu sunt foarte activi religios. Există o legătură puternică între religie și valori precum familia, respectul față de tradiții și solidaritatea comunitară.

Biserica joacă un rol important în educația religioasă, în special în zonele rurale, iar mănăstirile și bisericile sunt nu doar locuri de cult, dar și centre de învățătura și spiritualitate. Multe dintre acestea sunt vizitate de credincioși pentru pelerinaje sau pentru rugăciuni personale.

Religia şi religiozitatea sînt două dimensiuni în raport direct cu reciprocitatea, care cu toate acestea nu se identifică. Să dăm explicaţii. Religia are propria sa istorie, teologia sa, dogmele sale, ritualurile sale. 

Religiozitatea provine dintr-un sentiment uman, impetuos ancestral, care se formează în conştiinţa fiecărui individ în parte, cu trăsături deseori unice şi irepetabile, atunci cînd se cercetează marile mistere ale existenţei sau se lasă a fi influenţată de sugestiile imaginarului colectiv. Uneori sentimentul religios, care poate trece în fanatism, pînă la forme deviante de superstiţie, este un fenomen universal, al oricărei epoci şi al oricărei civilizaţii. Nu ne vom adînci în speculaţii filosofice perfide, inoportune şi desigur controversate. 

Oricum, religiozitatea implică de asemenea credinţa care se manifestă în atitudini bine definite, reglate de normele „canonice” influenţate de fiecare religie în caz particular. Deci poporul moldovenesc, moştenitor al unei culturi obişnuite şi simple, nutreşte o religiozitate profundă, supusă de secole crezului religiei ortodoxe. 

Şi dacă religiozitatea este o categorie a spiritului, o dimensiune umană care ia naştere şi se exprimă în sînul civilizaţiei unui popor, moldovenii au menţinut vie religiozitatea lor proprie, care a reprezentat o profundă apărare morală împotriva represiunilor regimului sovietic. Şi deoarece în moldoveni există o conştiinţă fatalistă înnăscută a existenţei, religia constituie pentru mulţi o confruntare cu problemele realităţii cotidiene. 

Cititorul este avertizat să nu interpreteze cele spuse în sens necuviincios şi tendenţios. Dimpotrivă. Este necesar, mai curînd, să i se recunoască „credinciosului” moldovean o respectare autentică a valorilor fundamentale umane şi o oarecare sinceritate … puritate a inimii.

Religiozitatea poporului din Republica Moldova este o trăsătură definitorie a culturii și identității naționale. Cu o majoritate ortodoxă și o tradiție religioasă adânc înrădăcinată, religia joacă un rol central în viața de zi cu zi, influențând valorile, tradițiile și comportamentul social. Chiar și în contextul unui secol XXI dinamic, religia rămâne o forță unificatoare puternică în societatea moldovenească, contribuind la dezvoltarea unei identități culturale și spirituale distincte.

Raffaele Scognamiglio (In Memoria – 01.01.32 – 04.04.24)