Unul dintre cele mai discutate proiecte de lege în cercurile de contabili și antreprenori este Proiectul de Lege privind efectuarea decontărilor în numerar – (nr. 695/MF)

Conform proiectului de lege, modificările majore care impactează agenții economici și persoanele din domeniul agriculturii sunt: limita pentru companii de a efectua plăți în numerar în suma până la 100 mii lei cumulativ lunar, și limita de a face plăți în numerar către o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător (achizitor), în sumă de până la 100 mii lei anual. Până acum plafonul era de 1 200 000 lei, inclusiv pentru vânzarea producţiei din fitotehnie şi horticultură şi a producţiei din zootehnie.

Cu toate că, aceste modificări au un scop nobil,și anume diminuarea riscurilor de comitere a încălcărilor cu utilizarea numerarului și combaterea economiei tenebre, eu, ca întreprinzător sunt contra acestei legi, cel puțin la moment, în perioada actualului declin economic.

Realitatea satelor din Republica Moldova este puțin mai pesimistă în comparație cum o văd autorii acestui proiect de lege. Compania în care activez are un număr de achizitori de producție de zootehnie și horticultură, care prin sate cumpără de la fermieri marfa respectivă. În unele localități nu este acces la bancomate, iar în majoritatea satelor nu sunt bancomate ale tuturor băncilor. De exemplu, în satul Sireți situat la 10 km de Chișinău nu este nici un bancomat, dar acolo se află una din cele mai mari companii din R. Moldova care achiziționează produse de horticultură. Este nevoie de parcurs drumuri pentru a scoate banii în numerar. Decontarea cu oamenii de la țară se face doar în numerar- populația este îmbătrânită, ce face imposibilă achitarea cu card bancar, cum sunt obișnuiți cetățenii din capitală prin utilizarea opțiunii “transfer P2P”. Mai mult ca atât, acei vârstnici (și aici mă refer nu doar la cei care vând, dar și la achizitorii care cumpără) nu știu să se folosească cu cardul, și cu cardurile lor se pot face diverse escrocherii din lipsă de informare. Aici se resimte o nuanță antisocială a proiectului, pentru că are loc impactarea directă a păturii sărace și vulnerabile a societății. Pentru acești cetățeni se crează noi obstacole și costuri adiționale ca deschiderea conturilor în bancă, deplasări spre filiale, etc.

Totodată, pentru agenții economici, care lucrează oficial, apare riscul să piardă potențiali furnizori de producție de fitotehnie și zootehnie, pentru că există cazuri când persoanele fizice nu sunt cointeresate în oficializarea tranzacției, important să primească banii. Și aici la sigur vor apărea agenți economici mai aventurieri, care vor veni cu propuneri de modalități de plată în numerar, fără declararea oficială a mărfii. Prin urmare, se va accentua concurența neloială între cei care respectă și nu respectă legea, iar economia tenebră va continua să persiste.

Totodată, rămâne neclar, la ce bun servesc aparatele de casă în care s-a investit, dacă achitările în numerar se limitează?

Un alt efect nedorit, pe care la sigur îl vom obține este creșterea birocrației cu documentele persoanelor juridice și fizice cu banii în bancă și prelungirea timpul pentru efectuarea operațiilor. În plus, trecerea banilor prin bancă nu este gratuită, dar presupune anumite comisioane, care vor fi achitate de agenții economici. Aceste comisionae, la rândul lor,  vor fi incluse în sinecostul produsului autohton, care și așa deseori e necompetitiv la capitolul preț cu marfa din Ucraina. Atfel zis, vom intra într-o epocă nouă, când băncile vor obține un control deplin al activității antreprenoriale prin stabilirea diferitor comisionae, deseori fără acordul părții, și prin impunerea de condiții noi în vederea prezentării unor informații suplimentare la împărțirea dividendelor sau rambursarea împrumuturilor. În așa mod, agenții economici vor obține un organ nou de control. 

Analizând sinteza obiecțiilor și propunerilor la acest proiect de lege, se resimte, că în mare parte au fost acceptate propunerile instituțiilor de stat, precum ministere, BNM, CNA, SFS, ANC a AEÎ, pe când propunerile reprezentanților din mediul privat- mai puțin. Nu s-a consultat cu agenții economici antrenați în domeniul real, agricultură, colectarea florii spontane, nucilor.

În conluzie, încălcările cu utilizarea numeraului nu se se combat prin limitarea activității antreprenoriale. O modalitate mai ecologică ar fi implimentarea unei strategii de stimulare a plăților prin transfer, dar nu lege cu caracter de restricționare. Efectul asupra economiei va fi unul de descurajare a potențialilor investitori și inhibarea spiritului antreprenorial.