Parlamentul a adoptat o lege prin care moldovenii care se întorc în țară sunt scutiți de taxe la importul bunurilor și a mijloacelor de transport. Această lege este valabilă? Câți beneficiari au fost de la intrarea în vigoare a acesteia? Începând cu data de 01 octombrie 2022, au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 248/29.07.2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetățenii Republicii Moldova care revin cu traiul în Republica Moldova. Din momentul intrării în vigoare a Legii și până la moment a fost acordată permisiunea de introducere a bunurilor cu aplicarea scutirii pentru 71 solicitanți. Conform prevederilor aprobate de către legislativ, cetățenii Republicii Moldova care sunt stabiliți cu traiul în străinătate și intenționează să revină cu traiul în Republica Moldova, pot beneficia de scutire de plata drepturilor de import pentru bunurile personale. Scutirii de plata drepturilor de import se aplică persoanelor eligibile doar o singură dată. Astfel, pentru a beneficia de scutire este necesar să fie respectată procedura legală și anume să fie completată cererea de solicitare a scutirii și ulterior să fie transmisă prin email  la adresa diaspora@customs.gov.md. La cerere este necesar să fie anexat un set de acte, care sunt acestea dar și alte informații relevante la subiect pot fi consultate pe pagina Serviciului Vamal – www.customs.gov.md, în rubrica ”Persoane fizice”, subrubrica ”Diaspora”. Atunci când sunt întrunite toate condițiile și persoana respectă procedura legală, Serviciul Vamal eliberează un Aviz, care este valabil pe un termen de 3 luni din momentul recepționării acestuia, și persoana poate să introducă în Republica Moldova bunurile indicate în cerere cu aplicarea scutirii.

Se anunță cu regularitate că sunt sechestrate bunuri de contrabandă. Care este procedura de confiscare și păstrare sau utilizare a lor? În cazul constatării unei tentative de introducere sau scoatere ilicită pe/de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori, funcționarul vamal care nemijlocit a efectuat controlul și a constatat contravenția asigură ridicarea mărfurilor, administrarea probatoriului necesar și transmiterea materialului contravențional și a bunurilor nedeclarate agenților constatatori din cadrul Secției proceduri contravenționale a Serviciului Vamal. Agentul constatator preia mărfurile, cu excepția celor prevăzute de lege (de exemplu: mărfurile ușor alterabile) examinând recunoașterea acestora în calitate de corp delict, cu predarea ulterioară în camera de păstrare a corpurilor delicte. În continuare, agentul constatator solicită suportul Secției reglementări tarifare și netarifare în scopul determinării valorii în vamă și a cuantumului drepturilor de import. În funcție de valoarea bunurilor, fapta se califică drept infracțiune sau contravenție. În cazul infracțiunilor, materialele sunt transmise organului de urmărire penală. Concomitent, sunt întreprinse toate acțiunile legale necesare pentru cercetarea multiaspectuală a cauzei contravenționale – circumstanțe atenuante, agravante și cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei. În urma examinării probelor și materialelor acumulate, agentul constatator transmite dosarul de contravenție vamală spre cercetare, conform prevederilor Codului Vamal și Codului Contravențional, către conducerea biroului sau postului vamal, pentru luarea unei decizii privind aplicarea sancțiunii prevăzute. Bunurile cu statut de corpuri delicte, ridicate în cadrul unui proces contravențional, pot fi dispuse restituirii proprietarilor legali în baza deciziei agentului constatator, cu respectarea anumitor condiții prevăzute de lege, printre care achitarea integrală a drepturilor de import. În caz de emitere a deciziei de confiscare specială a corpurilor delicte, se solicită suportul Laboratorului vamal pentru efectuarea evaluării mărfurilor. După emiterea raportului de constatare de către Laboratorul vamal și după expirarea termenului de contestare a sancțiunii contravenționale sau emitere a unei hotărâri judecătorești definitive, mărfurile confiscate se predau organelor fiscale, conform prevederilor legislației în vigoare.

Ce încasări a acumulat Serviciului Vamal în primele 6 luni ale anului curent la bugetul de stat? În primele șase luni ale anului curent la bugetul public național au fost încasate venituri administrate de către Serviciul Vamal în valoare de 16 301 802,1 mii lei, ceea ce constituie 42,9% din sarcina stabilită și cu 766 939,4 mii lei mai mult (+4,9%) decât în perioada analogică a anului 2022. Ponderea cea mai mare o are TVA cu cca 69%, urmată de acciza cu 23%, taxa vamală cu 6%. Banii colectați de la contribuabili sunt vărsați direct în bugetul de stat și redistribuiți pentru salarii, dezvoltarea infrastructurii, proiecte sociale ș.a.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova colaborează cu colegii din România? Ce acțiuni au fost întreprinse în acest context? Serviciul Vamal intensifică acțiunile de cooperare bilaterală cu Autoritatea Vamală din România, în special acțiuni ce vizează fluidizarea traficului transfrontalier și asigurarea securității la frontiera moldo-română.
În acest context, din data de 15 aprilie 2023, ora 08:00, cele patru autorități vamale și de frontieră din Republica Moldova și România aplica în comun controlul coordonat în punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița, sensul de intrare în România. Acest fapt presupune „oprire unică” pe partea română pentru toate procedurile de control a traversării frontierei de stat. Instituirea controlului coordonat al traficului contribuie la accelerarea și facilitarea traversării frontierei comune, iar acest fapt reduce timpul de așteptare la trecerea graniței pentru călători, inclusiv pentru transportul de mărfuri. Conducătorii din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova în comun cu conducătorii Autorității Vamale din România au agreat implementarea mecanismului de conlucrare transfrontalieră, în scopul gestionării eficiente a fluxului de marfă și călători prin punctele de trecere a frontierei moldo-române. Acțiunile agreate includ sincronizarea activităților, prin realizarea schimbului operativ de informații, inclusiv cu subdiviziunile teritoriale ale celorlalte autorități cu atribuții de  control la frontieră, alocarea pistelor separate pentru redirecționarea și accelerarea traficului de călători, atât pe sensul de intrare cât și pe cel de ieșire, și, acolo unde situația o va impune, să fie suplimentat numărul de funcționari vamali din birourile/posturile vamale de frontieră. La data de 23 mai 2023, a fost desfășurată ceremonia de inaugurare a punctului de trecere a frontierei (PTF) dintre Republica Moldova și România, Leova-Bumbăta.  Actualmente prin acest punct de trecere traversează gradual microbuze, autoturisme și camioane cu greutatea de până la 3,5 tone. Treptat, fluxul va fi deschis și pentru camioane care transportă mărfuri. Procesarea are loc pe timp de zi, până când va fi asigurată conectarea la rețele naționale de energie electrică. Circulația se va face pe pontoane care leagă cele două maluri ale Prutului, pe artere de control, una destinată ieșirii din țară și alta pentru formalitățile de intrare. Leova-Bumbăta este al șaptelea punct de trecere a frontierei cu România. Operaționalizarea acestuia contribuie la fluidiza traficul transfrontalier, reducând timpul de așteptare la celelalte șase PTF rutiere care acum sunt mai solicitate – Sculeni, Leușeni, Giurgiulești, Cahul, Costești și Lipcani.

Care este situația la capitolul contracararea tentativelor de trecere ilicită a bunurilor peste frontiera vamală? Serviciul Vamal pe componenta antifraudă și conformare a realizat mai multe acțiunile de urmărire penală efectuate pe cauze penale aflate în procedură, au fost realizate controale ulterioare, au fost demarate intervenții în vederea asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală, dar și echipele mobile au înregistrat rezultate. Astfel, în primele șase luni ale anului curent Direcția urmărire penală din cadrul Departamentului antifraudă și conformare a pornit 96 cauze penale, dintre care 26 – contrabandă cu mărfuri de larg consum, 22 – contrabandă cu droguri și substanțe psihotrope, 9 – contrabandă cu mijloace valutare și 7 – contrabandă cu produse de tutungerie. Valoarea mărfurilor de contrabandă este de 122.316.943 lei. De menționat, că din totalul de 96 cauze penale pornite, 30 cauze penale sunt cu propunerea de a fi expediate în instanța de judecată cu o valoare de 10.119.156 lei. Concomitent, valoarea bunurilor puse sub sechestru este 11.832.354 lei și 2 500 euro iar valoarea bunurilor indisponibilizate prin ARBI este de 184 mii lei și 14 100 euro. Valoarea bunurilor confiscate și predate în proprietatea statului este de 2.239.099 lei. În primul semestru al anului 2023, funcționarii subdiviziunii control ulterior din cadrul Departamentului Antifraudă și Conformare al Serviciului Vamal, acționând în baza indicatorilor analizei de risc, au desfășurat 155 controale ulterioare, dintre care 20 controale prin audit post-vămuire și 135 controale ulterioare prin reverificarea declarațiilor vamale. În rezultatul acțiunilor realizate au fost calculate obligații vamale în sumă de 30,633 mln. lei și au fost încasate obligații vamale în sumă de 29,114 mln. lei. Serviciul protecția proprietății intelectuale, o altă subdiviziune din cadrul Departamentului antifraudă și conformare, a primit în examinare 72 de cereri de intervenție a organului vamal în vederea asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală și a înregistrat 60 de cazuri de rețineri de mărfuri susceptibile de a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală. Un alt aspect important ține de conlucrarea cu organele de drept naționale și internaționale în scopul prevenirii și contracarării fraudelor vamale, ș.a. De menționat, că toate cazurile de depistare a mărfurilor de contrabandă sau destructurarea unor scheme, au fost mediatizate și pot fi găsite pe pagina web a Serviciului Vamal.

Ce rol îi revine Serviciului Vamal în procesul de aderare la Uniunea Europeană?Serviciul Vamal al Republicii Moldova este în proces de armonizare a procedurilor vamale cu cele ale Uniunii Europene, ca în rezultat mediul de afaceri să beneficieze de mai multe avantaje, prin utilizarea instrumentelor şi a tehnologiilor moderne de control vamal, fiind implementat un sistem de activitate fără hârtie și complet automatizat. Implementarea măsurilor optimale la aplicarea efectivă a metodelor ce se aplică la vămuirea și controlul vamal al mărfurilor, bunurilor și mijloacelor de transport, precum și monitorizarea și controlul modului de administrare de către organele vamale a formelor de control vamal, elaborarea și realizarea regulamentelor și instrumentelor de aplicare a destinațiilor vamale, metodelor și normelor de declarare a mărfurilor, elaborarea și realizarea regulamentelor și instrucțiunilor de aplicare a destinațiilor vamale, metodelor și normelor  de declarare a mărfurilor, consolidarea capacităților de implementare a procedurilor simplificate și a conceptului AEO în vederea facilitării comerțului în conformitate cu standardele europene, sunt doar unele din scopurile stabilite de către instituție. Actualmente sunt analizate toate actele normative ale Serviciului Vamal și sunt ajustate și supuse consultării publice. De menționat, că Serviciul Vamal organizează periodic ședințe de consultare cu părțile interesate în etapele de pregătire pentru implementarea noii legislații vamale, având în vedere că, la 1 ianuarie 2024 urmează să intre în vigoare noul Cod Vamal și Regulamentul de punere în aplicare a prevederilor Codului Vamal. Aderarea Republicii Moldova la Convenția privind regimul de tranzit comun este un alt angajament asumat de Republica Moldova conform art. 193, 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Uniunea Europeană. În acest sens au fost întreprinse deja mai multe măsuri printre care se regăsesc: elaborarea cadrului legal și normativ în corespundere cu legislația UE; elaborarea Foii de parcurs și a Strategiei IT de aderare la Convenția privind regimul de tranzit comun de comun cu DG TAXUD; semnarea în luna iulie 2023 a Acordului de contribuție între Delegația Uniunii Europene și UNCTAD privind finanțarea dezvoltării și implementării Sistemului Național de Tranzit. Este important de menționat, că perioada de implementare a proiectului constituie 24 de luni.

Războiul declanșat de Federația Rusă cum influențează activitatea instituției pe care o conduceți? De la începutul războiului în Ucraina, agenții economici din Republica Moldova, care anterior exportau mărfuri spre Ucraina s-au reorientat spre piața din Uniunea Europeană, și totodată, exportatorii din Ucraina (în special de cereale) la fel tranzitează Republica Moldova cu marfă, din acest considerent posturile vamale situate pe frontiera moldo-română au devenit supra solicitate. Posturile vamale de frontieră activează la capacități maxime pentru a fluidiza traficul și a reduce timpii de așteptare. În același timp, capacitatea Serviciului Vamal de a perfecta un număr mai mare de autocamioane este strict dependentă de posibilitatea deplasării acestora după acordarea liberului de vamă, or, funcționarii vamali din Republica Moldova pot perfecta și permite trecerea la atâtea camioane câte fizic pot trece spre control la partea română, fără a bloca podurile și /sau drumurile de acces. Infrastructura posturilor vamale dar și a drumurilor adiacente din Republica Moldova nu au capacitatea pentru a face față unui flux atât de intens, dar cu toate acestea toate instituțiile de resort s-au mobilizat și încearcă să identifice soluții de moment dar și de lungă durată. La ziua de astăzi, Serviciul Vamal este beneficiar a mai multor proiecte, care au ca scop dezvoltarea infrastructurii posturilor vamale și crearea condițiilor optime pentru funcționarii care activează în aceste posturi, dar și pentru transportatorii de mărfuri și persoanele fizice. În vederea minimizării timpilor de așteptare a fost suplinit numărul funcționarilor vamali în Republica Moldova și concomitent, se menține un dialog constant cu colegii din România în scopul sincronizării acțiunilor și minimizării timpilor de control. Serviciul Vamal întreprinde toate măsurile pentru fluidizarea traficului transfrontalier de mărfuri și face apel către transportatori să manifeste spirit de înțelegere.