Fenomenul emigrării masive care s-a manifestat pe parcursul ultimilor 20 de ani în Republica Moldova a adus cu sine o serie de consecinţe negative asupra dinamicii demografice din ţara noastră și a structurii sociale per ansamblu. Unul din fenomenele tot mai mult constatate în ultima perioadă este legat de abandonul copiilor minori de către parinţii migranţi / delicvența juvenilă. Astfel, astăzi, în Republica Moldova, numărul „copiilor orfani cu părinţi în viaţă”, cum sunt descrişi în unele surse bibliografice, este în creştere. Efectele acestui fenomen nu pot fi vizibile imediat, dar se vor manifesta pe termen mediu şi lung.

De asemenea, imaginea femeii migrante din R. Moldova este denaturată în societate, deseori sunt stigmatizate de comunitatea din care au plecat, de către soți și chiar condamnate de către copii. Cu atât mai tragic este acest fenomen cu cât destinația lor, societatea gazdă nu este neapărat primitoare, marea lor majoritate fac munci sub calificările pe care le au, muncesc mai mult de 8 ore pe zi și deseori fără zile de odihnă, iar veniturile sunt transmise familiilor din țară.

O altă categorie de migranți sunt cei care s-au integrat perfect în societatea gazdă, și-au reunificat familiile și s-au afirmat ca buni profesioniști sau au făcut o carieră de succes.

În fiecare din aceste cazuri rolul presei este să relateze/ să promoveze corect și obiectiv istoriile acestor persoane, fără a recurge la stereotipuri şi prejudecăţi. În mare parte, cetăţenii moldoveni stabiliţi peste hotare reprezintă cazuri de integrare cu succes în ţara de migraţie, mulţi s-au afirmat în diferite domenii şi sunt personalităţi recunoscute în ţările de reşedinţă, mai puţin în ţara lor de baştină, Republica Moldova. Ei sunt ambasadorii de imagine ai Republicii Moldova, în cele mai diferite domenii şi ţări ale lumii.

Este corect să vorbim despre problemele pe care le întâmpină migranţii în procesul de integrare, pentru a educa o societate deschisă, tolerantă și sensibilă la problemele altora.

Comunicarea între cetățenii moldoveni aflați în afara hotarelor cu reprezentanții mass-media din R. Moldova este sporadică. În rezultat, în special femeile migrante, dar şi migranţii în general, au o imagine deformată/distorsionată/denigrată în societate, iar efortul lor, sacrificiile și reușitele nu sunt apreciate și nici valorificate. Din acest motiv, este necesar un interes sporit în special din partea mass-media autohtone, dar și din țările gazdă, pentru o comunicare eficientă și o motivare a acestora spre o participare civică activă.

Aşa a luat naştere proiectul “În prim plan Femeia”, desfăşurat în cadrul programului de granturi Diaspora Engagement Hub.

Sâmbătă, 25 martie, în oraşul Rho (Milano) din Italia a fost organizat seminarul “Imaginea femeii migrante în presa din Republica Moldova şi Italia”, care a reunit cetăţeni moldoveni, lideri de asociaţii, femei emigrate şi copiii lor, tineri moldoveni aflaţi la studii, precum şi reprezentanţi ai Consulatului General al Republicii Moldova în Italia. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Asociaţiei culturale “Vatra Neamului”, reprezentată de Angela Anisei Chilat, Angela Grigor, Maia Ţurcanu şi alte doamne.

Prezent la eveniment, Consulul General al Republicii Moldova, Sergiu Goncearenco, a menţionat importanţa temei abordate, a evenimentelor de acest gen care să reunească reprezentanţi ai comunităţilor noastre, referindu-se şi la unele date statistice privind cetăţenii moldoveni din Italia. Totodată, a menţionat creşterea numărului căsătoriilor înregistrate şi a certificatelor de naştere transcrise în cadrul Consulatului General din Milano.

Preşedinta Asociaţiei Femeilor Românce din Italia (Associazione Donne Rumene in Italia), Silvia Dumitrache, s-a referit în discursul ei la importanţa responsabilităţii civice, a unei reacţii din partea femeilor emigrate şi a asociaţiilor de migranţi în cazurile de mediatizare eronată/inadecvată a unor teme legate de femeile migrante.

Discuţiile au vizat modul în care în presa din Italia de multe ori persistă prejudecăţi, stereotipuri, clişee în raport cu femeile imigrate.

Alături de Asociaţia “Tinerii moldoveni din Milano” – Cristina Popovici, Ioana Zorila, Elena Raducan – au fost prezenţi şi doi dintre autorii migranţi, Doina Strulea ( jurnalist radio) şi Vladimir Coroleţchi, care au publicat cărţile lor în Republica Moldova.

A doilea seminar din cadrul proiectului a avut loc la 26 martie, în oraşul Padova, Italia. La seminar au venit mai mulţi cetăţeni moldoveni, lideri ai asociaţiilor de migranţi, femei migrante, tineri aflaţi la studii, copii moldoveni născuţi în regiunea Veneto – stabiliţi cu traiul în oraşele Mestre (Veneţia), Montebelluno, Vicenţa etc. La eveniment a participat Cristina Chiperi, tânăra autoare originară din Republica Moldova care a fost revelaţia anului 2016 în domeniul literaturii în Italia. Cartea ei, „My dilemma is you” (în trei volume), s-a aflat timp de mai multe luni în topul celor mai bine vândute cărţi. Editura Litera a tradus în limba română cele trei volume în vara anului 2016. Un alt autor migrant prezent a fost Dina Ciocanu, autoarea cărţii „Fântâni fără ciutură” (Chişinău, 2015), care este şi antreprenor în Italia.

Andrei Cosoi, unul din autorii proiectului „Centrul Educaţional Alunelul” din Padova a vorbit despre participarea copiilor la cursurile de limbă română şi gradul de implicare a părinţilor migranţi în procesul de menţinere a relaţiilor dintre copiii lor şi Republica Moldova. Aida Căpăţină, medic stomatolog în Italia, a subliniat dificultăţile pe care le întâmpină migranţii în procesul de recunoaştere a diplomei de studii şi a calificărilor. Discuţiile au evidenţiat faptul că în mass-media, în special din Italia, continuă să persiste prejudecăţi, stereotipuri, clişee în raport cu femeile imigrate.

A doua etapă a proiectului „În prim plan Femeia” a continuat prin organizarea unor consultări publice cu femeile revenite din migraţie, cu genericul „Imaginea femeii în mass-media din Republica Moldova şi Italia”

Luni, 1 mai, în oraşul Cahul au avut loc primele consultări publice, la care au participat femei migrante reîntoarse în Republica Moldova care activează în diferite domenii, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, lideri de asociaţii.

Prezentă la eveniment, deputatul Elena Bacalu (ex-vicepreşedinte al raionului Cahul, responsabil de probleme sociale) a menţionat importanţa acestor dezbateri. Subliniind mai multe aspecte legate de migraţia populaţiei, inclusiv despre copiii moldoveni care ajung ilegal în Italia şi în alte ţări, Elena Bacalu s-a referit la sprijinul de care au nevoie copiii ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare, dar şi bătrânii care nu mai au pe nimeni, după ce familiile lor au emigrat. “Am citit zeci de scrisori ale copiilor rămaşi singuri, cu părinţii plecaţi peste hotare”, a spus Elena Bacalu.

Expertul naţional Diana Cheianu-Andrei, preşedinta Centrului de Consultanţă şi Investigaţii SocioPolis, care a realizat studii de cartografiere a Diasporei, a vorbit despre aspectele critice ale procesului de integrare în alte ţări a migranţilor moldoveni, dar şi ale procesului de revenire în Republica Moldova.

Olga Coptu, şefa Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, s-a referit la proiectele câştigătoare desfăşurate de reprezentanţi ai Diasporei, la revista “Moldova de oriunde”, care reflectă zeci de istorii de migraţie, la programul destinat copiilor migranţilor – DOR.

Seria de activităţi prevăzute în cadrul proiectului „În prim plan Femeia” a continuat marţi, 2 mai, în oraşul Soroca. La eveniment au participat femei revenite din Italia, Israel, Cehia şi Spania, reprezentaţi ale autorităţilor publice locale, femei/lideri ai unor asociaţii locale, antreprenoare etc. Tatiana Covalciuc, mamă a doi copii, care a locuit în Spania timp de 16 ani, a revenit în Republica Moldova de doi ani şi a vorbit despre experienţa sa în procesul de integrare, importanţa solidarităţii între femei, mai ales în cazul celor care au locuit mult timp peste hotarele ţării. Inga Spoială, revenită din oraşul Torino, Italia, după 10 de migraţie, a vorbit despre dificultăţile pe care a trebuit să le depăşească în procesul de creare a unei afaceri, despre lipsa sprijinului din partea autorităţilor. Femeile migrante au menţionat dificultăţile întâlnite în procesul de integrare în şcoală a copiilor născuţi peste hotare. Olesea-Olga Dânga, traducător autorizat în Republica Moldova, autoarea volumului de versuri “Dialog pentru eternitate”, care a locuit în Italia mai mulţi ani şi a activat într-un centru pentru femeile şi copiii aflaţi în situaţii de risc, a relatat despre experienţa sa de reintegrare.

Discuţiile au vizat mai multe aspecte legate de migraţia cetăţenilor moldoveni în Italia, rolul femeii în cadrul proceselor migraţionale, modalităţile de depăşire a situaţiilor de discriminare, reflectarea imaginii femeii migrante în presa din Republica Moldova şi Italia.

În cadrul acestor evenimente desfăşurate în Italia şi în Republica Moldova a fost prezentată cartea “Generaţii secunde de migraţie: cazul Republicii Moldova” (autor Ecaterina Deleu, doctorandă, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, conducător ştiinţific – dr. hab., prof univ. Victor Moraru).

La evenimentele de la Cahul şi Soroca, la fel ca şi în cadrul seminarelor din Italia (Milano şi Padova) au avut loc expoziţii de carte ale Autorilor migranţi şi sesiuni de postere cu genericul “Comunitatea cetăţenilor moldoveni din Italia – prezentare statistică”.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „În prim plan FEMEIA”, desfăşurat în cadrul programului de granturi Diaspora Engagement Hub, implementat de Biroul Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova, în cadrul proiectului “Consolidarea Cadrului Instituţional al Republicii Moldova în domeniul Migraţiei şi Dezvoltării”, finanţat de Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC).

Aliona Purci, autoarea proiectului ”În prim plan Femeia”